Eventualul mandat de premier al lui Plahotniuc și scenariul portocaliu

Foto: noi.md

Xenia Florea

Săptămîna aceasta, după aproape două luni de politețe și reverențe în cadrul negocierilor, în politica moldovenească s-a produs o criză: în procesul de reglementare a situației politice din Moldova au intervenit americanii.

Vinerea trecută, la Chișinău, într-o vizită scurtă s-a aflat adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA Brigitte Brink. După discuțiile purtate cu aceasta, liberal-democrații au prins la curaj, și-au chemat foștii aliați la negocieri și iarăși au cerut, în mod categoric, dreptul de a-și înainta candidatul la funcția de premier și „planul de acțiuni privind resetarea instituțiilor publice”.

Precum a comunicat presei unul dintre experți, care a solicitat anonimatul, imediat după vizita lui Brigitte Brink, președintele Timofti „și-a creat o opinie privind candidatura viitorului premier – ex-premierul, omul de afaceri Ion Sturza. Anume candidatura lui (sau drept alternativă – candidatura ex-ministrului educației Maia Sandu) a fost recomandată insistent partidelor parlamentare de către adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA.

Formal, propunîndu-i președintelui să propună pentru funcția de premier candidatura lui Ion Sturza, PLDM a respectat înțelegerile anterioare. Partidul a înaintat la funcția de premier un candidat apartinic. Însă pentru conducerea de facto a PDM, Ion Sturza este o candidatură mai nepotrivită decît Maia Sandu.

De aceea, lui Nicolae Timofti foarte repede i s-a dat de înțeles ce consecințe pot avea înțelegerile din culise cu PLDM și formarea unei opinii separate privind candidatura viitorului premier. Președintele PDM, Marian Lupu, a declarat că, dacă Nicolae Timofti va desemna la funcția de premier o persoană indezirabilă pentru PDM, atunci el riscă un vot de neîncredere.

„În acest caz, președintele va purta răspunderea pentru alegerile anticipate și criza provocată de acestea. Iar președintele care este conștient de faptul că creează o situație catastrofală nu mai reprezintă țara, ci un partid sau un grup de interese. Vom avea un președinte capturat și va trebui să găsim o soluție de eliberare a instituției președintelui”, a declarat Lupu. 

În afara demisiei, Nicolae Timofti riscă și dosar penal: baza legislativă pentru moțiunea de cenzură a fost pregătită săptămîna aceasta de socialiști. Ei au expediat la Curtea Constituțională o sesizare în care solicită să se stabilească dacă a avut loc sau nu uzurparea puterii de către Nicolae Timofti.

PSRM consideră că Parlamentul are motive de a-l acuza pe șeful statului de uzurpare a puterii și a înceape procedura de demitere, deoarece el a depășit termenele de înaintare a candidatului la funcția de premier.

„Potrivit Constituției, după desemnarea candidatului la funcția de premier, parlamentul are 45 de zile pentru a vota. Însă procedura a fost încălcată și toate termenele au expirat. Parlamentul nu mai are 45 de zile. Timofti intenționa să desemneze candidatul la postul de șef al Executivului pînă pe 15 decembrie, însă acest lucru nu s-a întîmplat, deci deputații nu dispun de un termen prevăzut de lege pentru examinarea candidaturii și aprobarea în funcție a noului premier.

Chiar dacă acum va fi desemnat un candidat, procedura deja a fost încălcată. Noi înțelegem că el a fost strîns cu ușa, dar există prevederile Constituției, pe care președintele trebuie să le respecte”, a declarat Igor Dodon reprezentanților presei. Însă experții independenți consideră că socialiștii interpretează foarte vag punctul  2 din articolul 85 al Constituției și că Timofti nu a încălcat nimic.

Ex-premierul Ion Sturza afirmă că democrații îl șantajează și îl amenință pe Timofti cu dosare penale, intentate nu doar pe numele lui, dar și pe numele fiilor lui.

Ceea ce se întîmplă acum în jurul președintelui, care s-a pomenit între două focuri (americanii-Plahotniuc), liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a numit filosofic „smulgerea penelor”. Însuși Usatîi și membrii partidului lui de asemenea au participat activ la „jumulirea” și exercitarea presiunii asupra președintelui. Se vorbește că potrivit înțelegerilor cu PDM.   

Activiștii „Partidului Nostru” au pichetat noaptea reședința lui Nicolae Timofti de la Condrița, unde acesta, de regulă, înnoptează. Iar ulterior, s-au adunat la un miting la reședința de la Chișinău a președintelui, unde au cerut demisia imediată a șefului statului. „Timofti și-a pierdut frica, dar noi i-o vom întoarce”, a declarat în apelul său video Renato Usatîi.

Încolțindu-l pe Nicolae Timofti din toate părțile, democrații i-au expediat președintelui propria listă cu candidații la funcția de premier: Vladimir Plahotniuc, Marian Lupu, Andrian Candu, Iurie Leancă. Totodată, singura persoană nepartinică din această listă, deci și singura ce corespunde înțelegerilor anterioare, era Vladimir Plahotniuc. 

Precum a declarat Serviciul de presă al președintelui, PDM nu s-a limitat doar la expedierea listei. Conducerea Partidului Democrat l-a vizitat în persoană pe șeful statului și „a încercat să-l convingă pe președinte să înainteze candidatura lui Vladimir Plahotniuc la această funcție”. Democrații insistau ca Nicolae Timofti că semneze decretul de desemnare a candidatului pentru funcția de premier, luni, 14 decembrie, iar vineri, pe 18, Parlamentul trebuia să aprobe noua componență a guvernului.

Marian Lupu a confirmat această informație. „Noi am venit la președinte și i-am spus clar că avem voturi pentru alegerea premierului și crearea unui guvern proeuropean”, a spus el într-un interviu.

Am încercat să aflăm de unde democrații vor lua aceste voturi, dacă fracțiunea lor are doar 19-20 de deputați. „Aceasta se va face din contul deputaților care vor ca guvernul, în sfîrșit, să apară, iar Parlamentul să activeze pînă la sfîrșitul mandatului. Considerăm că avem mulți asemenea deputați”, a declarat evaziv președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov.

Unii experți consideră că la votarea guvernului, în afara fracțiunii PDM (19 voturi), vor putea participa comuniștii (21 de voturi), liberalii (13) și grupul Leancă (3). Astfel, vor fi acumulate 52-56 de voturi.

Totodată, ar putea apărea probleme cu voturile comuniștilor care nu intenționează să voteze cu orice preț, însă doar în cazul unor garanții de obținere a postului de președinte pentru liderul PCRM. Evident, Vladimir Voronin nu este dispus să voteze pentru oarecine, neavînd o posibilitate garantată de a participa la guvernarea reală a statului. Iar asemenea garanții pot fi obținute dacă inițial va fi ales președintele, apoi premierul. Însă Timofti, susținut de americani, se pare că nu intenționează să-și părăsească postul înainte de termen.

Un cerc vicios…

Potrivit experților noștri, insistența democraților în promovarea candidaturii lui Vladimir Plahotniuc nu este clară. Plahotniuc este liderul constant al antiratingurilor. Potrivit sondajelor de opinie, în el nu au încredere de la 85% pînă la 92% din populația țării.

Conform celui mai recent Barometru al opiniei publice, desfășurat, apropo, pe banii Fondului Soros, 88% dintre cetățenii Moldovei consideră că țara se mișcă într-o direcție greșită. Încrederea față de organele puterii nu depășește 5-8%: Guvernul, Parlamentul și Președintele ocupă ultimele locuri în ratingul încrederii cetățenilor.

Liniile de creditare sînt înghețate. Partenerii occidentali, precum s-a exprimat un politolog, „visează să-l înlăture pe Plahotniuc din sistemul politic”. Nici Rusia, după incidentul cu Narîșkin, care coordona crearea în Moldova a unei coaliții de stînga după alegerile din 2010, nu are încredere în el.

În aceste condiții, ocuparea funcției „tehnice” de premier, pe care parlamentul îl poate demite în orice moment cu o majoritate de voturi, este egală cu sinuciderea. Deși, pe de altă parte, ce pierde Vladimir Plahotniuc? Pentru el numirea în funcția de premier este ca o provocare.

Vladimir Plahotniuc este maestrul combinațiilor sofisticate. Iar istoria cu înaintarea lui la funcția de premier (cu perspectiva de accedere în fotoliul de președinte peste 3-4 luni), cel mai probabil, este o combinație, dar nu un gest de disperare, precum consideră unii experți.  

Dacă fostul prim-vicepreședinte al PDM intenționează, într-adevăr, să devină șef al executivului, atunci el trebuie să aibă un plan strategic de acțiuni. Deoarece Plahotniuc nu poate să nu înțeleagă că dacă de capul lui s-au apucat deschis americanii, atunci mandatul lui de premier ar putea conduce la realizarea unui scenariu portocaliu în Moldova. Pe muchia maidanului de la Chișinău vor sta Platforma „DA”, transformată recent în partid, și, posibil, PLDM. 

Ce ar putea propune premierul Vladimir Plahotniuc în schimbul unei noi acutizări a mișcării de protest?

1) Majorarea salariilor și pensiilor. Pentru aceasta vor fi utilizate rezervele valutare ale Băncii Naționale sau, precum a presupus unul dintre deputați, „miliardul chinezesc”.

2) Reducerea tarifelor la energia electrică în toiul sezonului de încălzire. Altfel, la ce bun a fost realizată combinația cu demisia „la pachet” a conducerii ANRE cu restabilirea ulterioară a directorilor Agenției, în urma deciziei Curții Constituționale. Acum, Consiliul de administrație lăsat la „troaca” ANRE va trebui să-și întoarcă datoria. 

3) Arestările demonstrative ale unor grupuri de funcționari corupți și cazuri răsunătoare anticorupție.

A doua variantă a acestei combinații: în realitate, Vladimir Plahotniuc nu intenționează să devină șef al puterii executive. Iar prezența numelui său în lista transmisă președintelui și insistența democraților constituie un element de presiune asupra PLDM și a partenerilor de dezvoltare. Încercarea de a le compromite jocul și împiedicarea înaintării la funcția de premier a unei candidaturi ce nu-i convine PDM.

Îl doriți pe Ion Sturza sau pe Maia Sandu? Atunci noi cerem numirea lui Vladimir Plahotniuc la funcția de premier. Nu vă convine această candidatură? Haideți să negociem un candidat mai „neutru”.

O nouă tentativă de a ajunge la o înțelegere a fost întreprinsă de către liderii Partidului Democrat, Partidului Liberal Democrat, Partidului Liberal și Partidului Popular European, în prezența președintelui, în după-amiaza zilei de miercuri.