Washingtonul cere Chișinăului conciliere, Bruxelles-ul – epurări

Foto: ruvr.ru

Xenia Florea

SUA și Uniunea Europeană au păreri împărțite privind reglementarea crizei politice în Moldova.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, a chemat partidele din fosta AIE să pună capăt dușmăniei, să se împace și să voteze noul guvern „pentru asigurarea unul viitor mai luminos pentru Moldova.” Iar comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Han, consideră că actualii actori politici de la Chișinău nu mai merită încredere și că politica moldovenească are nevoie de un suflu nou.

„Pentru renașterea politică a țării este nevoie de o nouă generație de politicieni. Trebuie curățat tot ce trebuie curățat”, a declarat el pentru postul TVR.

E remarcabil faptul că, spre deosebire de criza din 2013, cînd predecesorul lui Han – euro-comisarul pentru extindere și politica de vecinătate, Stefan Fule, a supravegheat personal crearea „Coaliției pentru Guvernare Proeuropeană”, de data aceasta, Bruxellesul s-a distanțat demonstrativ de toate tentativele de a crea o nouă alianță în Moldova, „în numele păstrării cursului european”. În final, a fost nevoie de implicarea americanilor în reglementarea situației politice din Moldova.

Analistul politic Igor Boțan consideră că totuși nu există mari divergențe în pozițiile Washingtonului și Bruxelles-ului privind Moldova: și o parte, și cealaltă doresc stabilitate. Iar ce fel de stabilitate va fi – depinde de cetățenii Republicii Moldova.

„Totul va depinde de ceea ce vor prefera cetățenii noștri – stabilitatea sub conducerea lui Plahotniuc sau o altă cale. Domnul Lupu i-a demonstrat recent, aproape pe degete, președintelui Timofti că democrații pot obține în parlament o majoritate pentru aprobarea candidatului lor la funcția de premier. Aceasta este o variantă de stabilitate.

Există și o altă variantă – așteptarea că populația s-ar putea revolta. Dacă acest lucru se va întîmpla, atunci nu va fi stabilitate. În acest caz va trebui luat în calcul epurarea clasei politice despre care vorbește comisarul european Han. Așa că totul depinde de alegerea cetățenilor. Partenerii occidentali nu vor să se implice într-o țară cu un PIB de $6-7 miliarde. Cu atît mai mult că toate problemele geopolitice sînt decise astăzi în Ucraina, dar nu la noi”, a declarat Boțan pentru NOI.md.

New generation

Rezultatele recentului „Barometru de Opinie Publică” BOP au demonstrat că cetățenii Republicii Moldova totuși preferă „epurarea”: în Moldova a crescut brusc cererea pentru o contraelită.

Liderii ratingului forțelor politice în versiunea Institutului de Politici Publice au devenit formațiunile care încă nu s-au murdărit la putere – „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi (24% dintre respondenții deciși) și Platforma Civică „DA”, reorganizată recent în partid (18%).

Formațiunile politice care s-au aflat la putere în ultimii șase ani, potrivit sondajului, au pierdut încrederea populației. În PLDM nu au încredere 90% dintre cei intervievați, în PL – 82%, în Partidul Democrat – 81%. Iar conducătorii și liderii neformali ai acestor partide conduc antiratingul BOP.

Despre necesitatea apariției „noii generații” în politica moldovenească se vorbește demult, dar fără rezultat. În cadrul alegerilor parlamentare din 2010, unele formațiuni politice au încercat să se poziționeze în calitate de forța a treia. Iar la alegerile locale din 2011 a participat și un bloc electoral intitulat „Forța a treia”.

Însă toate aceste proiecte au fost sortite din start eșecului. Asta deoarece în veșmintele elitei de alternativă, de regulă, încercau să se îmbrace exponenții elitei de guvernare, care au ajuns în afara ei, din varii motive. Cel mai frecvent – din cauza unor supărări personale sau a unor ambiții nerealizate.

Acum, în politica moldovenească s-a creat o situație clasică: cînd elita de la guvernare se închide în sine și degenerează (prezența în politica a unor și acelorași fețe, care migrează dintr-un partid în altul, monopolizarea puterii, uzurparea instituțiilor publice, furtul deschis a ajutorului extern și a mijloacelor bugetare, corupția totală), în societate se formează un pol de alternativă.

În Moldova, potrivit rezultatelor Barometrului opiniei publice, acest „pol” deja s-a consolidat și acum se mișcă activ spre conducerea țării, cerînd alegeri parlamentare anticipate și resetarea puterii.

Eșichierul de stînga

Timp de aproape 15 ani, pe eșichierul politic de stînga a dominat Partidul Comuniștilor, însă, datorită mijloacelor financiare enorme, a resursei media, a măsurilor punitive și a materialelor compromițătoare, alianța liberal-democrată pentru integrare europeană a reușit să rupă hegemonia PCRM-ului și să disperseze eșichierul de stînga.

Acum, aici au apărut încă două centre de atracție – „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi (pentru acesta sînt gata să voteze 24% dintre respondenții deciși, potrivit BOP) și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon (25%, conform versiunii BOP).

Conform sondajului din noiembrie desfășurat de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, atunci „Partidul Nostru” și PSRM ar obține împreună aproape jumătate din locurile din Parlament. Însă în loc să colaboreze, aceste partide se confruntă între ele.

Zilele acestea, în cadrul talk-show-ului „Interpol”, Renato Usatîi a dat de înțeles că Partidul Socialiștilor se află, practic, sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, iar în noul parlament „Partidul Nostru” este gata să coopereze nu atît cu socialiștii, cît cu Platforma „DA”, pentru a lupta împotriva oligarhilor. În orice caz, anume așa a înțeles PSRM un șir de fraze ale liderului PN:

(…) „Astăzi, în Moldova, Plahotniuc se teme de două persoane – Usatîi și Năstase (liderul Platformei „DA” – n.r.). Dacă Plahotniuc va încerca să vină în funcția de premier, atunci „Partidul Nostru” va organiza proteste stradale. În cîteva ore, „Partidul Nostru” va aduna la Chișinău pînă la 10 mii de oameni. Sînt convins că va ieși și Platforma „DA”. Pentru că, dacă Plahotniuc va deveni premier sau președinte, atunci Usatîi și Năstase vor ajunge acolo unde se află acum Petrenco. Iar Dodon va rămîne. Vor fi două partide de opoziție – din dreapta Leancă, iar din stînga – Dodon.

(…) „Da, noi am avut conflicte (cu PSRM – n.n.), au fost anumite neînțelegeri. Noi cu Dodon mergem acum împreună. Însă eu nu voi tăcea, dacă voi vedea o anumită acțiune îndreptată împotriva cetățenilor Moldovei sau dacă aceasta duce la Plahotniuc. De ce Partidul Socialiștilor a votat pentru transmiterea CNA din jurisdicția guvernului în subordinea parlamentului?”

Socialiștii nu s-au lăsat mult așteptați și, la rîndul lor, l-au acuzat pe Renato Usatîi de o înțelegere cu Vladimir Plahotniuc.
„Deschidem cărțile? Astăzi, cînd alegerile anticipate sînt mai aproape ca niciodată, cînd există șansa de a le cîștiga și de a crea o majoritate promoldovenească în parlament, atît de dorită de majoritatea cetățenilor, voi declarați că partenerul politic al «Partidului Nostru» va fi, mai degrabă, Partidul «DA» al lui Năstase, decît socialiștii apropiați și clari. Interesantă schimbare de macaz. Ba Sandu, ba Sturza, iar acum Năstase… Dar cum rămîne cu promisiunea privind blocul PSRM-PN în viitorul parlament? S-au schimbat sarcinile? Nu sînteți voi în măsură să vorbiți despre Plahotniuc. Gîndiți-vă. Voi nu jucați jocul care trebuie”, a scris pe pagina sa din rețelele sociale socialistul Vlad Batrîncea.

Iar alt deputat socialist, politologul Bogdan Țîrdea, în materialul său i-a adresat lui Usatîi un șir de întrebări: de ce el a lovit doi ani la rînd doar în Filat și nu a spus un cuvînt despre Plahotniuc? De ce Usatîi se ascundea de MAI în hotelul „Nobil”, care îi aparține lui Plahotniuc? De ce, avînd 16 dosare penale, Renato Usatîi încă nu este reținut și nu stă în pușcărie? Filat, cu toată susținerea lui din Occident, se află în arest, iar Usatîi e în libertate. „Cine controlează procuratura, care nu permite închiderea lui Usatîi?”, se întreabă politologul.

Iar pentru ca „Partidul Nostru” să-și demonstreze neangajarea sa politică și consecutivitatea în lupta cu oligarhii, Bogdan Țîrdea i-a propus lui Renato Usatîi să întreprindă un șir de acțiuni similare celor întreprinse față de Vladimir Filat.
De exemplu, „să verse deșeuri și în fața oficiului lui Plahotniuc, nu doar al lui Filat”. Sau să instaleze corturi în fața oficiului lui Plahotniuc, cerînd arestarea lui. „Să prezinte societății înregistrări audio cu interceptarea afacerilor murdare ale lui Vladimir Plahotniuc și a documentelor privind furtul miliardului. Cineva se lăuda că are asemenea documente. Or, „puterea e în adevăr”?”.

Această tensionare a relațiilor și confruntarea potențialilor parteneri politici se explică simplu – lupta pentru electorat. Ambele partide se pregătesc de alegeri anticipate. Socialiștii deja își formează staff-urile electorale, au lansat „campania preelectorală”, au declarat că sînt gata să-și asume răspunderea pentru guvernarea țării și speră că alegerile vor avea loc la sfîrșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2016.

Renato Usatîi, de asemenea, este convins că alegerile anticipate sînt inevitabile, dar consideră că acestea vor avea loc în septembrie-octombrie 2016.

PSRM se află într-o poziție de start mai favorabilă decît „Partidul Nostru”. Acesta are la dispoziție tribuna parlamentară și ieșirea la nivel național, posibilitatea de a face declarații dure în parlament, de a promova inițiative legislative răsunătoare, de a cere desfășurarea audierilor pe subiecte și evenimente de rezonanță, de a părăsi sala de ședințe trîntind ușa etc.

Posibilitățile „Partidului Nostru” sînt mai limitate: pichetări, orășele din corturi și acțiuni de protest, însă aici concurența e mare în persoana acelorași socialiști, precum și a Platformei „DA”. Finanțarea evenimentelor culturale în masă. Sau declarațiile răsunătoare și mărturisirile lui Renato Usatîi, pe a cărui carismă, de fapt, se construiește toată popularitatea „Partidului Nostru”.

De aceea colaborarea anunțată anterior între aceste două formațiuni politice de stînga, cel mai probabil, va fi posibilă doar după alegeri. Iar deocamdată, a la guerre comme a la guerre.

În ceea ce îl privește pe fostul lider al eșichierului de stînga – Partidul Comuniștilor, ratingul lui în ultimul ani se menține la un nivel stabil. Sondajele opiniei publice îl promovează în parlament, deși cu rezultate mult mai modeste decît pînă la alegerile parlamentare din 2014.

Barometrul opiniei publice din decembrie le oferă comuniștilor 11% sau 10-11 mandate în viitorul parlament, ceea ce corespunde procentului de voturi ale alegătorilor, obținute de comuniști la alegerile locale în toată țara. Totodată, mulți experți consideră că în cazul alegerilor parlamentare anticipate, avînd o retorică dură a liderului PCRM față de toate persoanele care s-au aflat la guvernare în ultimii șase ani, comuniștii s-ar putea apropia de rezultatele din noiembrie 2014.

Centrul politic

Încă nu demult, aici erau două centre de atracție – formațiunea de centru-dreapta PLDM și formațiunea de centru-stînga Partidul Democrat. Însă lupta dintre liderii lor pentru dominare și sferele de influențe au slăbit și diluat centrul politic, consolidînd eșichierele de stînga și de dreapta și astfel polarizînd tot mai mult societatea moldovenească.

Pe viitorul politic al PLDM putem pune cruce: anii ei cei mai buni au rămas în urmă. Fondatorul și liderul formațiunii politice, Vladimir Filat, stă în închisoare, fiind principalul acuzat în dosarul miliardului, în interiorul partidului e haos, electoratul este dezorientat.

Sondajele sociologice le oferă liberal-democraților cel mult 2-2,5%. Astfel, accederea lor în parlament este incertă. Ce-i drept, acum, PLDM încearcă să se restructureze din mers, afișînd principialitate și caracterul de opoziție. Însă partidul și liderii ei sînt implicați prea mult în dosarul privind furtul miliardelor, iar componența lui este prea neuniformă: de la „săraci” principiali pînă la oligarhi de talie locală.

De aceea, oricum ar evolua situația, PLDM, cel mai probabil, se va scinda. Dacă conducerea partidului va fi presată, aceasta va conveni cu democrații și PLDM va face parte din noua coaliție de guvernămînt, iar din rîndurile lui vor pleca membrii principiali – Tudor Deliu, Maria Ciobanu etc. dacă PLDM se va retrage în opoziție, fără perspectiva de a reveni la putere, atunci din formațiune va pleca grupul de businessmeni și (prin cumul) de sponsori principali.

Ce-i drept, există varianta participării la putere cu un premier neutru. În acest caz, PLDM are șanse, lepădîndu-se treptat de liderul implicat în furturi și alegînd altul, să promoveze o politică de eliberare a instituțiilor publice „capturate”. Această variantă i-ar oferi o șansă acestui partid de a-și restabili pozițiile în cazul în care alegerile vor avea loc în 2018.

Referitor la Partidul Democrat de astăzi, acesta este un colos pe picioare de lut. Da, PDM continuă să dicteze condițiile, pretinde deja posturile de conducere în stat, iar adevărata lui conducere continuă să amestece cărțile.

Însă această aparență a puterii politice totale se va menține atîta timp, cît Vladimir Plahotniuc, liderul real al Partidului Democrat, va dori și va avea posibilitatea de a influența situația politică din Moldova cu ajutorul banilor, materialelor compromițătoare, dosarelor penale și al unui imperiu întreg de persoane și partide politice plătite de el și loiale lui.

În cazul în care Vladimir Plahotniuc va fi lipsit total sau parțial de aceste pîrghii de influență, atunci PDM se va prăbuși ca un castel de nisip, iar din puterea lui absolută nu va rămîne nimic.

Deocamdată, sondajele de opinie le oferă democraților un procent de trecere de 9-9,3% (9-10 mandate), dar pe măsura apropierii de alegerile parlamentare, odată cu creșterea presiunii din partea partenerilor occidentali (unii experți politici nu exclud realizarea unui scenariu portocaliu) și aprofundarea crizei social-economice, ratingul PDM ar putea cădea pînă la 6-7%. Partidul Democrat va oscila la limita accederii în parlament.

Eșichierul de dreapta

Eșichierul moldovenesc de dreapta întotdeauna s-a caracterizat prin capacitatea de a forma grupuri. Ținînd cont de limitarea electoratului de dreapta și ambițiile exagerate ale liderilor, partidele de dreapta din Moldova au fost întotdeauna niște formațiuni mici. Excepție ar putea face doar Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu.

Însă acum perspectivele politice ale acestei formațiuni sînt sub semnul întrebării. Sondajele sociologice oferă PL-ului 7-8% față de pragul de trecere de 6%. Experții politici nu exclud că în cazul realizării cu succes a proiectului politic în baza Platformei „DA”, electoratul liberalilor, ca și al altor partide de dreapta, va trece la Partidul „Demnitate și Adevăr”.

Cu jumătate de an în urmă, liderii DA afirmau că Platforma lor „este o manifestare civilă, dar nu o formațiune politică” și că „Platforma nu urmărește scopul de transformare într-un partid politic”.

Astăzi, ei se ocupă activ de construcția partidului și spun că la acest pas i-au îndemnat cetățenii, lipsa unei alternative politice pe eșichierul de dreapta și probabilitatea revenirii la putere a forțelor de stînga.

Platforma „DA” are toate posibilitățile de a deveni o alternativă politică pe eșichierul de dreapta și singura forță politică prooccidentală, subordonîndu-și nu doar electoratul de dreapta, dar și activiștii unui șir de partide de dreapta, inclusiv PLDM și PL.

Pășind pe calea politică, liderii Platformei nu au început să inventeze bicicleta, să piardă timpul cu colectarea semnăturilor pentru înregistrare, dar au mers pe cea mai simplă și eficientă cale – au beneficiat de serviciile unui partid politic înregistrat – „Forța poporului” al politologului Nicolae Chirtoacă.

Simbioza dinte FP și DA ar putea fi una productivă. „Forța poporului” a fost creată în 2013, însă ca și majoritatea partidelor „inteligente” din Moldova, a mers pe calea „teoretică”. Acesta, de asemenea, s-a declarat o alternativă pentru comuniști și cele trei partide de la guvernare, propunîndu-le alegătorilor un program politic cu denumirea „Patriotism. Responsabilitate. Prosperitate”. Însă startul politic al acestuia a fost unul nereușit: 0,73% la alegerile parlamentare din 2014.

Iar Platforma „DA” și-a demonstrat statutul de „alternativă politică proeuropeană reală” inițial, la modul practic – la mitingurile antiguvernamentale săptămînale, marile adunări naționale și în orășelul libertății. Adică, a captat inițial atenția asupra sa. Și nu doar a potențialilor alegători, în ale căror rînduri s-a acumulat o masă critică de nemulțumire față de acțiunile autorităților, dar și a partenerilor occidentali.

Washingtonul și Bruxellesul, de asemenea, au nevoie în Moldova de o alternativă proeuropeană partidelor discreditate de la putere, pe care ei, cu siguranță, nu doar o vor susține, dar și o vor alimenta.

În prezent, în activul Platformei „DA” sînt așteptări mari privind asanarea și reformatarea puterii, susținerea (prin intermediul vicepreședintelui partidului Alexandru Slusari) din partea agricultorilor; o echipă de teoreticieni politici din „Forța Poporului”; protecția din partea partenerilor occidentali, care în cazul unei evoluții de succes al acestui proiect politic și-ar putea delega creaturile lor, susținute activ cu ajutorul sondajelor sociologice.

Un alt as pentru sporirea ratingului politic al noului partid ar putea fi referendumul constituțional privind alegerile generale ale președintelui și reducerea numărului de deputați. Mai exact, evitarea plebiscitului național.

Conform legislației în vigoare, inițiativa de revizuire a Constituției poate fi înaintată de cel puțin 200 de mii de cetățeni cu drept de vot, care prezintă cel puțin jumătate din raioanele țării, în fiecare dintre care urmează a fi colectate cel puțin cîte 20 de mii de voturi în susținerea modificării Constituției.

Posibilitățile inițiale ale Platformei „DA” nu-i permit să îndeplinească această condiție legală. DA nu are o rețea dezvoltată de celule de partid, capabile să mobilizeze electoratul în teritoriu. Însă „Forța Poporului”, cel mai probabil, și-a păstrat aceste celule, a căror activitate a fost impulsionată pe fundalul ultimelor evenimente.

În final, „Platforma DA” ar putea colecta circa 300-400 de mii de semnături în susținerea referendumului privind alegerea președintelui.

Însă are nevoie țara de alegeri directe ale președintelui fără revizuirea cardinală a Constituției în vederea oferirii președintelui a unor drepturi reale de conducere a statului, spre exemplu, ca în SUA? Cu siguranță, liderii acestei formațiuni politice deocamdată nu își pun asemenea întrebări. Deocamdată, sarcina lor este colectarea semnăturilor pentru a le transmite Parlamentului. Cel mai probabil, autoritățile vor depista un șir de încălcări la colectarea semnăturilor și referendumul nu va fi anunțat.

Însă acest fapt va juca doar în favoarea Platformei DA. Or, particularitățile legislative, în care electoratul neinițiat nu se pricepe, nu sînt importante, important este mesajul – partidele puterii nu doresc alegerile directe ale președintelui.

În rezultat, pe valul nemulțumirii naționale, „DA” va începe să cîștige dividende politice, consolidîndu-și statutul de alternativă politică pe eșichierul de dreapta, precum și de singura forță politică prooccidentală. Dacă, desigur, nu se va confrunta cu călcîiul lui Ahile al tuturor proiectelor politice mari din Moldova: ambițiile incomensurabile ale liderilor, monopolizarea de către un grup de persoane a procesului de creare a partidului, lupta cu disidența și critica în interiorul partidului.

Barometrul opiniei publice, deocamdată, oferă Platformei „DA” 18% din voturi (din rîndul celor deciși). Experții consideră că, în cazul unei promovări reușite, ratingul Platformei ar putea crește pînă la 20-22%. Iar apetitul liderilor acesteia se va extinde pînă la „asigurarea unei majorități parlamentare, pentru a prelua conducerea țării”.

În general, pentru a face un rezumat al actualelor procese politice, pentru prima dată din 2009, situația politică din Moldova se schimbă și destul de cardinal. Două alternative politice reale – de dreapta (Platforma „DA”) și de stînga („Partidul Nostru”) se află în ascensiune. Și atîta timp cît ratingul lor crește, ele au nevoie să ajungă urgent la putere.

De aceea, ambele partide insistă asupra alegerilor parlamentare anticipate. „DA” – sub pretextul „Trebuie să salvăm vectorul european, altfel, dacă așa-zișii proeuropeni vor rămîne la putere, atunci Dodon și Usatîi vor acumula majoritatea constituțională”; „Partidul Nostru” – sub pretextul „eliberarea Moldovei de actualul regimul de guvernare al oligarhilor și lichidarea întregului sistem oligarhic”.