În 2015, Curtea Constituţională a trecut la „regim secret”

Foto: moldovanews.md

Victor Surugiu
 
În anul care pleacă, Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CC) şi-a marcat cea de-a 20-a aniversare. Aceasta a fost instituită pe 23 februarie 1995, devenind primul şi singurul organ de jurisdicţie constituţională din istoria Moldovei.
 
Pe parcursul ultimilor 12 luni, instanţa a emis un şir de decizii de rezonanţă care au influenţat considerabil viaţa politică din ţară şi procesul de implementare a reformelor anticorupţie.
 
Unele decizii au fost atît de controversate, încît au generat uimire şi critici nu doar din partea analiştilor şi cetăţenilor simpli, dar şi din partea instituţiilor europene, a experţilor internaţionali.
 
Totodată, activitatea CC a generat neîncredere şi a ştirbit propria imagine. Pentru prima dată în 20 de ani, a fost instituită o regulă ce permite examinarea unor anumite categorii de dosare legate de conţinutul Constituţiei, în regim închis.
 
Curtea Constituţională în rol de „colegislator”
 
În ultimul timp, CC joacă un rol tot mai important în sistemul statal al Moldovei, în calitate de „colegislator”, la emiterea deciziilor. Aceasta recomandă Parlamentului să introducă în legislaţie prevederi suplimentare sau „substituitoare”, în majoritatea cazurilor, fără a le lăsa deputaţilor spaţiu pentru manevre. Anul acesta, CC a mers mai departe, limitînd rolul parlamentului stabilit prin lege, în domeniile legate de organizarea, desfăşurarea şi efectuarea bilanţului referendumului constituţional.
 
Curtea Constituţională s-a remarcat prin abilitatea de a depăşi limitele problemelor expuse de autorii sesizărilor şi de a emite verdicte pe teme foarte îndepărtate de esenţa sesizării. Anul acesta, judecătorii constituţionali au adoptat un şir de decizii ce nu doar depăşesc limitele sesizărilor, dar, în general, au o legătură atribuţie foarte vagă cu acestea.
 
În 2015, Curtea Constituţională s-a apropiat tot mai mult de practica libertăţii nelimitate în activitatea sa. La iniţiativa acesteia au fost adoptate modificări în legislaţie ce permit CC să se întrunească în şedinţe, practic, în orice componenţă, chiar şi în lipsa judecătorilor desemnaţi de unele organe abilitate.
 
Pe acest fundal, multe probleme actuale legate de activitatea CC rămîn nesoluţionate. Reforma de amploare a Curţii Constituţionale, anunţată în luna mai, a fost amînată pe un termen nedeterminat. Aceasta prevedea un şir de reguli noi, inclusiv, perfecţionarea mecanismelor de control în activitatea CC.
 
Totodată, în componenţa Curţii Constituţionale, pînă în prezent nu a fost ales al şaselea judecător, deşi această funcţie a devenit vacantă cu peste un an în urmă. În noiembrie, comisia de selectare a candidaţilor, creată, în opinia experţilor, doar pentru mimarea unei proceduri democratice, a prezentat rezultatele concursului. Cîştigătorul a fost anunţat, însă actorii politici nu au ajuns la un consens privind desemnarea acestuia. Demiterea Guvernului Streleţ a amînat examinarea candidaturii potrivite pe un termen nedeterminat.
 
”Într-o instanţă de tip închis, judecătorii au libertate deplină”
 
În iunie 2015, CC a introdus o regulă potrivit căreia unele şedinţe au început să aibă loc cu uşile închise, fără invitarea autorilor sesizărilor şi reprezentanţilor mass-mediei. În „regim secret” au fost incluse toate tălmăcirile Constituţiei şi încheierile privind propunerile de modificare a ei. Decizia CC a trezit uimire şi un şir de întrebări din partea specialiştilor şi a societăţii civile.
 
Într-adevăr – ce secrete ar putea avea CC la examinarea sesizărilor legate de conţinutul Constituţiei, care pînă în prezent erau examinate în mod deschis? Aşa a fost timp de 20 de ani, din momentul creării Curţii Constituţionale în Moldova. 
 
Potrivit experţilor, judecătorilor le convine să examineze în regim închis un şir de sesizări: „În aceste cazuri, se urmăreşte scopul de a ascunde de ochii presei şi ai societăţii civile o abordare nu chiar profesionistă sau chiar interesul sau angajarea politică. În cadrul şedinţelor închise, judecătorii au libertatea deplină de a interpreta şi redacta evenimentele”.
 
În noiembrie, CC a oferit o încheiere pozitivă privind organizarea referendumului de modificare a Constituţiei, deşi anterior preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, declara public că acest lucru este posibil. Sesizarea a fost examinată cu uşile închise, într-un cerc de judecători restrîns, iar în presă a fost publicată doar partea rezolutivă a hotărîrii.
 
La emiterea verdictului, CC a depăşit cu mult limitele sesizării. Dacă anterior, ultimul cuvînt îl avea parlamentul, acum acesta are un rol mai mult tehnic: stabilirea datei referendumului şi alocarea mijloacelor financiare. Practic, toate pîrghiile de guvernare, inclusiv adoptarea hotărîrii definitive în problema organizării referendumului au fost transmise de CC Comisiei Electorale Centrale.
 
Multe dispute a generat o altă hotărîre a CC, emisă în urma unei şedinţe închise. În noiembrie, la examinarea sesizării socialiştilor, judecătorii au ajuns la concluzia că 29 ianuarie este termenul limită pentru aprobarea noului guvern. Dacă acest lucru nu se va întîmpla, situaţia va evolua conform scenariului de dizolvare a parlamentului şi de desfăşurare a alegerilor anticipate.
 
Decizia CC contravine articolului din Constituţie care spune că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui în exerciţiu. CC a oferit prioritate prevederilor constituţionale despre faptul că Parlamentul urmează a fi dizolvat dacă nu a putut aproba un nou guvern în 90 de zile de la demiterea executivului anterior.
 
Cadrele decid totul: de la Filat pînă la Sturza
 
În noiembrie, Curtea Constituţională a decis pentru a doua oară soarta liderului liberal-democraţilor, Vlad Filat. La sesizarea PLDM, instanţa a examinat legitimitatea retragerii imunităţii parlamentare a lui Filat. CC nu a depistat încălcări în acţiunile parlamentarilor. Autorii sesizării afirmă că judecătorii au interpretat eronat esenţa sesizării, pronunţîndu-se asupra constituţionalităţii regulamentului Parlamentului, dar nu asupra încălcării procedurii.
 
Cu 2 ani şi jumătate în urmă, CC a declarat neconstituţional decretul preşedintelui privind desemnarea lui Filat în funcţia de premier interimar după ce guvernul lui a fost demis pentru suspiciuni de corupţie.
 
Potrivit analiştilor, acest mecanism ar putea fi aplicat şi în situaţia cu desemnarea la postul de premier a lui Ion Sturza, a cărui candidatură nu este pe placul unui şir de actori politici. În 1999, Guvernul Sturza a fost demis cu voturile a 58 de deputaţi din partea PCRM, PPCD şi ale deputaţilor independenţi. În opinia experţilor, anume CC ar putea fi utilizată într-un scenariu sau altul de înlăturare a candidatului nedorit.
 
În iulie, la sesizarea Partidului Liberal, au fost declarate neconstituţionale hotărîrile parlamentului privind desemnarea Ecaterinei Burlacu în calitate de avocat parlamentar al drepturilor copilului. 70 de deputaţi au susţinut candidatura ei, însă Curtea Constituţională a decis că cariera ei nu corespunde condiţiei privind activitatea în domeniul apărării şi promovării drepturilor omului.
 
Audierile parlamentare s-au desfăşurat cu scandal: liberalii au refuzat să voteze, acuzînd PLDM şi PDM de faptul că le-au lăsat această funcţie comuniştilor. Unii politicieni au fost nemulţumiţi şi de declaraţiile de la tribună a Ecaterinei Burlacu precum că ea vorbeşte în „limba moldovenească”.
 
În decembrie, CC a anulat demisia directorilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, declarînd drept neconstituţională hotărîrea Parlamentului în acest sens. Pînă la anunţarea verdictului final, decizia privind demisia a fost sistată, pe motivul pericolului pentru securitatea energetică a ţării. CC a făcut uz de dreptul obţinut recent de a bloca practic orice acte legislative după primirea sesizării privind verificarea constituţionalităţii.
 
”Nu” testelor anticorupţie
 
La începutul anului 2015, CC a schiţat limitele imunităţii parlamentare şi a creat o bază normativă pentru anularea mandatului de deputat fără anunţarea alesului poporului. În urma examinării uneia dintre sesizări, judecătorii au ajuns la concluzia că în cazul condamnării pentru o infracţiune premeditată sau condamnării cu închisoarea, deputatul îşi pierde automat statutul.
 
CC le-a solicitat deputaţilor să înlăture lacunele din legislaţie, stabilindu-şi dreptul la rolul principal în procedura de anulare a mandatului de deputat. CC a solicitat dreptul de constatare a circumstanţelor ce justifică aprobarea unei asemenea decizii faţă de alesul poporului. Experţii vorbesc despre înzestrarea autorităţilor cu încă o pîrghie de influenţă asupra deputaţilor recalcitranţi. În opinia lor, există în risc major de utilizare a noului mecanism exclusiv faţă de deputaţii din opoziţie.
 
În aprilie, CC a emis un verdict destul de controversat, care, în esenţă, i-a scutit pe toţi funcţionarii de testele anticorupţie. Judecătorii au declarat drept neconstituţionale cîteva prevederi importante din Legea privind testarea de integritate profesională, fapt ce a blocat aplicarea acestora faţă de toate persoanele cu funcţii de răspundere.
 
Analiştii au prezis concluziile CC cu mult înainte de emiterea verdictului. Pe de o parte, organizaţia „Transparency International – Moldova” a atras atenţia asupra denaturării opiniei Comisiei de la Veneţia faţă de această lege: traducerea documentului, publicată pe site-ul CC, conţinea fraze ce nu erau în textul original. Totodată, în acest scenariu erau interesaţi direct judecătorii constituţionali: ei tot puteau fi obligaţi să treacă testul de integritate.
 
Hotărîrea CC a provocat nedumerirea nu doar din partea experţilor naţionali, dar şi a celor de peste hotare, inclusiv, din partea partenerilor de dezvoltare. În special, şeful Direcţiei politică şi economie a Delegaţiei UE în Moldova, Wisher Slagter, s-a declarat dezamăgit de faptul că unele aspecte ale Legii privind testarea de integritate profesională au fost declarate neconstituţionale. Reprezentaţii Delegaţiei UE în RM consideră că ţara a fost lipsită de un „instrument anticorupţie important, capabil să convingă întreaga societate de faptul că în sectorul public nu este loc pentru funcţionarii corupţi”. 
 
În luna mai, CC a împiedicat partajarea sferelor de influenţă în domeniul sănătăţii, declarînd neconstituţională crearea în Moldova a Colegiului medicilor. Acest organ a fost înzestrat cu dreptul de a adopta decizii obligatorii pentru toţi medicii. Judecătorii au menţionat că statutul de drept al Colegiului atentează asupra competenţelor, inclusiv asupra celor exclusive, ale Ministerului Sănătăţii.
 
Pericol pentru statalitate şi independenţă
 
Pe parcursul anului 2015, din partea diferitor forţe politice au răsunat în repetate rînduri apeluri privind demisia preşedintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. Dacă în 2011 fostul preşedinte al CC Dumitru Pulbere a fost demis pentru exprimarea opiniei privind termenele de alegere a preşedintelui şi de dizolvare a parlamentului, atunci succesorul lui, în opinia multora, şi-a permis declaraţii cu mult mai dure privind conţinutul Constituţiei.
 
Astfel, în cadrul unei conferinţe internaţionale din România, Tănase a declarat că CC va examina problema neutralităţii ţării şi că Moldova ar putea renunţa la neutralitatea consfinţită în Constituţie. Tănase şi-a motivat concluziile prin situaţia periculoasă din Ucraina, care este impusă să se învecineze cu un „stat-agresor”.
 
Experţii şi politicienii au văzut în această declaraţie un pericol pentru statalitatea şi independenţa ţării. În opinia deputatului comunist Sergiu Stati, Alexandru Tănase îşi permite să pună la îndoială statutul Moldovei, să facă declaraţii politice şi să interpreteze legile constituţionale, fapt ce constituie un motiv serios pentru înaintarea cererii de demisie din funcţia de preşedinte.
 
CC oferă prioritate Comisiei Electorale Centrale
 
În ultimul timp, Curtea Constituţională a emis decizii legate de respectarea Constituţiei în procesul electoral. În multe cazuri, încălcările drepturilor electorale ale cetăţenilor au rămas neobservate.
 
În iunie, CC a respins sesizarea deputaţilor socialişti, consdierînd că înregistrarea prealabilă a cetăţenilor pentru votarea peste hotare nu contravine Constituţiei. În opinia judecătorilor, această practică nu limitează dreptul la vot şi este justificată de procedurile tehnice. Astfel, CC a lăsat în vigoare prevederile ce permit organizarea secţiilor de votare în alte ţări, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi peste hotare.
 
Anterior, CC a refuzat sesizarea socialiştilor în care aceştia cereau desfăşurarea votării repetate după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Autorii sesizării au invocat „încălcări grave”, inclusiv „interdicţia pentru peste 700 de mii de cetăţenii ai Moldovei aflaţi în Rusia de a participa la alegeri”.
 
Printre alte încălcări a fost menţionată interzicerea votării în baza paşapoartelor sovietice, înlăturarea ilegală din cursa electorală a partidului indezirabil „Patria-Rodina” cu doar cîteva zile înaintea alegerilor, includerea în cursa electorală a partidelor-spoilere şi partidelor-clone, defecţiunile registrului electronic al alegătorilor, cazurile de cumpărare a electoratului şi utilizarea resursei administrative.
 
Însă Curtea Constituţională a acordat prioritate raportului Comisiei Electorale Centrale, în care se spunea că alegerile s-au desfăşurat fără încălcări semnificative, corespund standardelor democratice şi pot fi declarate valabile.