Problema copiilor: de ce fondul de binefacere nu dorește să „se împartă”?

Foto: fond-pdd.ru

Anghelina Taran

În ultimii ani, în țara noastră se atestă o tendință stranie în ceea ce privește atitudinea funcționarilor față de copiii din familiile vulnerabile. Pe de o parte, ei închid activ internatele și casele de copii, promovînd ideea revenirii copiilor în sînul „familiei iubitoare” (deseori, acestea sunt familii vulnerabile sau rude și concubini ai părinților-gastarbeiteri), unde copiii sunt supuși violenței, inclusiv sexuale. Iar pe de alta – funcționarii fa presiuni asupra organizațiilor neguvernamentale, care le acordă ajutor copiilor din aceste familii vulnerabile.

Una dintre aceste organizații este fondul de caritate „Salvați copiii străzii”, în care situația în care activează membrii acesteia este numită „toți ne pun bețe-n roate”. În realitate, cauzele dificultăților se explică destul de simplu: pur și simplu asemenea organizații de binefacere sunt finanțate de sponsori de peste hotare, iar funcționarii noștri, cu care interacționează aceștia, deseori vor să fie „mulțumiți” (sub formă de mită).

„Salvați copiii străzii” este un fond creștin de caritate moldo-olandez, creat în anul 2000. El acordă ajutor copiilor din familii vulnerabile, cu venituri mici, invalizilor și persoanelor în etate, care nu sunt în stare să trăiască din pensie. Mai pe scurt, tuturor celor care statului nostru nu le acordă sprijinul necesar. În acest caz, s-ar părea, măcar nu ar oune piedici celor care contribuie cumva la această situație. Însă totul e invers. Iată cîteva exemple din viața unui fond de binefacere.

Copiii au fost lăsați fără adăpost

Fondul „Salvați copiii străzii” a luat în arendă de la Primăria Chișinăului, un bloc avariat al grădiniței nr. 179, de pe str. M. Sadoveanu, 1, care nu era folosit și nici nu avea ferestre. Sponsorii olandezi au făcut reparație capitală, iar în încăperea reparată a fost deschis Centrul ocrotirii copiilor din familii vulnerabile, cu vîrste de la 6 pînă la 18 ani. Ei veneau acolo ziua, sau după ore, luau prînzul, cu ei se ocupau pedagogii în condiții confortabile.

Ținînd cont de faptul că acasă acești copii îndură foame și nu au condiții pentru a-și face temele pentru acasă, pentru ei aceasta era un ajutor foarte bun. Totodată, vinerea, în week-end și în zilele de sărbători ei primeau pachete alimentare, iar pentru începutul anului școlar ei primeau haine și toate cele necesare. Pe parcursul activității, Centrul a acordat ajutor pentru 173 de copii. Unii discipoli ai acestuia au obținut ulterior, ajutorul sponsorilor, studii superioare, iar altora chiar le-au dăruit mașini de cusut, asigurîndu-le astfel posibilitate de a-și cîștiga pîinea.

Însă cu un an înainte de încheierea termenului de arendă, a început un proces silențios de evacuare a Centrului, imediat după ce donatorii olandezi au mai făcut o reparație de 580 de mii de lei (există devizul de cheltuieli). În acest scop, a fost inițiat un proces de judecată, despre care conducerea organizației „Salvați copiii străzii” nici nu bănuia. Aceasta doar a primit decizia instanței, prin care a fost obligată să elibereze încăperea (se spune că pe aceasta pusese ochiul un politician) și să-i achite primăriei arenda de 95 de mii de lei.

De fapt, această sumă trebuia scoasă din mijloacele cheltuite pentru reparație, iar diferența să fie restituită. Însă acest lucru nu a fost făcut. Se pare că cineva a dorit să aibă și reparație „za degeaba”, și banii pentru arendă. Mai mult, conturile fondului au fost blocate.

Din cauza că nu au posibilitate să lucreze prin bancă, deja de doi ani, sponsorii fondului aduc bani de peste hotare în scopuri caritabile, declarîndu-i la vamă. La drept vorbind, mă miră stoicismul acestor oameni, față de atitudinea noastră. Alții în asemenea situație nu și-ar face probleme – dacă există o așa atitudine față de donatori, înseamnă că Moldova nu are nevoie de ajutorul lor (sfera de activitate a fondului se extinde pe tot teritoriul țării).

În final, copiii au fost evacuați din acest Centru. Acești copii, în special, locuiesc în familiile lor vulnerabile în fostele cămine de pe strada M. Drăgan. Părinții unora dintre ei consumă băuturi alcoolice. Este o familie, care nu are părinți, iar nouă copii locuiesc singuri într-o încăpere de 18 m.p. și au încercat deja și alcoolul, și drogurile, și incestul. Poliția e la curent cu această situație. O fetiță de nouă ani a fost la un pas de a fi violată de concubinul (fost condamnat) mamei sale, care consumă alcool. Pe acești copii, funcționarii noștri „blajini” și „cea mai umană judecată di lume” i-a lipsit de adăpostul, fie și temporar, dar sigur.

Unii dintre discipolii fostului Centru vin să ia masa la cantina pentru bătrînii solitari de pe str. Mircea cel Bătrîn, 24, în care din anul 2002, fondul „Salvați copiii străzii” asigură cu prînz circa 100 de persoane. Apropo, autoritățile nu mai vor să prelungească contractul de arendă cu fondul (din nou „bețe-n roate”).

Centrul sportiv de reabilitare – sub semnul întrebării

În 2006, acestei organizații i-au fost alocați 20 de ari pentru construcția unui centru sportiv de reabilitare pentru copiii cu dizabilități fizice (cu două bazine, unul dintre care este prevăzut pentru coborîrea în cărucior). Acolo era preconizată și deschiderea unei cantine pentru bătrînii solitari. Ce-i drept, terenul se află pe teritoriul aceleiași grădinițe nr. 179, unde era amplasat Centrul de ocrotire a copiilor.

În general, pe teritoriul grădinițelor este interzisă construcția altor obiecte. Însă cînd terenul este alocat cu încălcarea legislației, se știe că acesta este un motiv excelent pentru corupție, de aceea „Salvați copiii străzii nu poate obține autorizația pentru construcție „pur și simplu”. Însă deja a fost elaborat un proiect al centrului, care este foarte scump (84 de mii de euro), deoarece terenul este amplasat într-o zonă cu alunecări de teren.

Pentru un asemenea obiect social necesar, direcția municipală arhitectură, urbanism și cadastru ar fi putut găsi un teren mai potrivit. Mai mult, în acest timp, centrul sportiv de reabilitare putea fi deja construit, iar chișinăuienii să beneficieze de serviciile lui. În prezent, centrul este obiectul unui litigiu de lungă durată.

Pentru cine azilul pentru bătrînii fără adăpost este o povară?

În 2011, „Salvați copiii străzii” a luat în arendă o clădire a MAI, amplasată pe str. Studenților 14, pentru ca după reconstrucție să deschisă acolo un azil pentru bătrînii fără adăpost. Anul trecut, a fost elaborat proiectul azilului. Înaripați de această faptă bună, sponsorii au adus mobilă și veselă.

Însă, din păcate, acest obiect se află într-un parc, alături de clădirile întreprinderii municipale „Apă-Canal Chișinău”, care a debranșat clădirea de la apeduct și energie electrică. Conducerea „Apă-Canal Chișinău” i-a propus fondului să schimbe această clădire cu alta, amplasată în Sîngera, ce-i aparține furnizorului de apă. Însă arendatorul „Salvați copiii străzii” nu poarte efectua asemenea tranzacții, deoarece clădirea nu este proprietatea lui, ci a MAI. De aceea, fondul a fost nevoit să acționeze MAI în judecată, deoarece el nu poate utiliza clădirea, iar ministerul trebuie, la rîndul său, să acționeze în judecată SA „Apă-Canal Chișinău”.

Tot în 2011, tot de la MAI, fondul „Salvați copiii străzii” a luat în arendă încă o clădire de pe str. Petricani, 88/10 pentru crearea unui centru de plasament a 130 de studenți-invalizi (în cărucioare). De asemenea, a fost elaborat un proiect de reconstrucție a acestei clădiri, însă nici acolo nu este apă, energie electrică, deja din alte motive. Cu toate acestea, pentru arenda a două clădiri, pe care nu le poate folosi, fondul plătește 580 de mii de lei pe an.

Pe parcursul a 15 ani de activitate, această organizație de caritate a avut multe proiecte sociale interesante, însă niciunul dintre ele nu a fost finalizat, din cauza piedicilor. Totuși, în pofida tuturor greutăților, fondul „Salvați copiii străzii” a ajutat peste 35 de mii de oameni din Moldova, dintre care 5,5 mii sunt copii. Iar în pragul sărbătorilor de iarnă, angajații fondului împart daruri copiilor-invalizi, la Chișinău și în centrele raionale ale țării.