„Sub lupa” serviciilor speciale: există în Moldova urmărire în masă?

Foto: pay247.ru

Victor Surugiu

Puțini dintre businessmenii sau politicienii moldoveni discută astăzi prin telefon sau pe internet subiecte mai importante decît fotbalul sau pescuitul. Publicarea regulată a materialelor compromițătoare a învățat elita locală să fie precaută în discuțiile pe teme delicate.

Istoria cu apariția pe Internet a convorbirilor ex-premierului Vlad Filat și ale unui șir de alți demnitari, foști și actuali, a demonstrat că materialele compromițătoare acumulate cu ajutorul mijloacelor electronice se transformă tot mai des în arme împotriva celor care nu demult comandau interceptarea convorbirilor inamicilor săi.

Totodată, mulți sînt convinși că în Moldova este aplicată filarea electronică în masă, ce include colectarea datelor privind convorbirile telefonice și activitatea pe internet ale populației. Chiar și oamenii simpli deseori preferă să nu discute pe anumite teme la telefon sau online, considerînd că convorbirile lor pot deveni cunoscute persoanelor terțe sau ar putea apărea pe internet.

NOI.md, cu ajutorul experților, a încercat să afle cît de întemeiate sînt aceste temeri și cum funcționează sistemul de urmărire electronică în țara noastră.

Vorbiți, sînteți ascultați!

În ultimii ani, în Moldova au loc scandaluri legate de interceptarea convorbirilor telefonice și captarea conținutului online. Totodată, devin publice doar anumite cazuri, care, de regulă, au legătură cu confruntările de pe Olimpul politic.

După venirea partidelor proeuropene la putere în 2009, în mass-media a apărut o informație referitoare la monitorizarea convorbirilor liderilor de opoziție din perioada guvernării comuniste. În următorii ani, periodic, au apărut informații privind interceptarea convorbirilor politicienilor și persoanelor oficiale. Asemenea acuzații au răsunat atît din partea opoziției, cît și în interiorul Alianței pentru Integrare Europeană.

În calitate de victime ale urmăririi electronice figurau Vlad Filat, Renato Usatîi, Alexandru Tănase, Mihai Godea, soții Vitalie și Viorica Nagacevschi, Serafim Urechean, Veaceslav Untilă, Sergiu Sîrbu, Alexandr Petkov etc. Pe internet apăreau înregistrările convorbirilor locuitorilor din autonomia găgăuză, în care se vorbea despre instruirea la Moscova pentru diferite scenarii pentru Moldova, precum și alte rezultate ale interceptărilor.

Printre ultimele scandaluri se numără publicarea pe Youtube de către primarul de Bălți, Renato Usatîi, a înregistrărilor convorbirilor efectuate prin aplicația Viber dintre liderul PLDM, fostul premier Vlad Filat, și primarul de Orhei, Ilan Șor. Acum, procuratura caută autorul interceptărilor: însuși Renato Usatîi, pe care au încercat să-l tragă la răspundere, a declarat că cardul flash cu fișiere i-a fost transmisă de niște persoane neidentificate.

Înainte de a deveni victimă a interceptărilor, Vlad Filat a fost acuzat de implicare în interceptările ilegale ale convorbirilor. Încă în 2013, cînd ocupa postul de premier, el, alături de un șir de deputați și membrii ai Guvernului, a fost audiat în legătură cu interceptarea ilegală a telefoanelor Inspectoratului Fiscal de Stat.

Figurantul principal al dosarului penal era una dintre persoanele apropiate de Filat – șeful Serviciului Fiscal, Nicolae Vicol, care era acuzat de săvîrșirea unui șir de infracțiuni, inclusiv încălcarea dreptului la viața privată. Și anume interceptarea convorbirilor subalternilor săi, în scopul șantajării acestora și estorcării banilor. Asupra funcționarului a fost găsit un card flash ce conținea înregistrări audio ale cîtorva angajați. După reținerea lui Vicol, în presă au apărut înregistrări audio ale convorbirilor lui cu diferiți funcționari, inclusiv cu Filat.

Ulterior, președintele Partidului Democrat, Marian Lupu, i-a acuzat pe liberal-democrați de interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice a colegilor din Alianța pentru Integrare Europeană. Vlad Filat a respins aceste acuzații și a dat indicații să se verifice dacă în Moldova se practică urmărirea electronică ilegală. Rezultatele acestui control așa și nu a mai fost făcute publice.

Potrivit experților, în Moldova sînt multe cazuri de tragere la răspundere pentru interceptările ilegale. Acum cîțiva ani, a fost emis un verdict pe numele fostului șef al Direcției măsuri operativ-tehnice a SIS Ruslan Țurcan – trei ani de închisoare pentru interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice ale colegilor săi și ale politicienilor moldoveni.

Experții spun că el a devenit un „țap ispășitor”, salvîndu-i de răspundere pe foștii conducători ai serviciilor secrete. Însuși Țurcan a declarat că dosarul a fost fabricat și așteaptă decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului, unde a expediat mai multe cereri. Dezvăluiri similare legate de interceptările ilegale au avut loc și în cadrul MAI.

Se așteaptă un „upgrade” serios

Sistemul interceptărilor în Moldova a apărut încă în perioada sovietică și de atunci a fost perfecționat. Organele de drept îl numesc SORM (abreviere din rusă „система технических средств для обеспечения оперативно-розыскных мероприятий”) – un set de mijloace tehnice pentru asigurarea măsurilor operative de căutare. Componentele SORM asigură ascultarea liniilor telefonice, inclusiv telefonia mobilă, interceptarea traficului de internet și colectarea datelor din toate tipurile de comunicații.

Instalarea utilajului special este o cerință obligatorie față de toți furnizorii de telefonie mobilă și a serviciilor de comunicații electronice. De asemenea, legea îi obligă să păstreze informația obținută sau procesată timp de un an (pentru serviciile telefoniei fixe sau mobile) sau șase luni (pentru Internet). Obligativitatea păstrării se referă și la încercările eșuate de apel.

Dacă anterior posibilitățile SORM erau limitate de factorul tehnologic, astăzi controlul comunicațiilor unei persoane concrete este cu mult mai simplu. Este vorba nu doar despre ascultarea tradițională, dar și de extragerea datelor de pe internet, inclusiv a imaginilor de pe camerele Web ale utilizatorilor, istoricul browserului, despre datele motoarelor de căutare, mesajele electronice, convorbirile pe chat.

Despre unele posibilități ale serviciilor de informații majoritatea utilizatorilor nici nu bănuiesc. Spre exemplu, despre posibilitatea includerii microfonului telefonului mobil și interceptarea discuțiilor chiar, dacă telefonul este deconectat. Sau despre faptul că este inutilă schimbarea cartelelor SIM: este ascultat numărul unic al aparatului de telefon sau al altui dispozitiv utilizat pentru comunicare (IMEI).

Un fost demnitar de rang înalt din cadrul MAI a declarat pentru NOI.md, sub protecția anonimatului, că în Moldova este planificat un „upgrade” serios al actualului sistem electronic de filare, fapt ce va permite în perspectivă, instituirea unui control mai riguros asupra telefoniei mobile și, în primul rînd, a internetului.

Specialiștii se pregătesc de implementarea sistemului actualizat SORM pe Internet, bazat pe tehnologia ce permite pătrunderea în interiorul pachetelor de date. Aceasta permite accesul la traficul internet al utilizatorilor, studierea și copierea mesajelor și a paginilor vizualizate, precum și introducerea modificărilor. Cu ajutorul acestei tehnologii, subdiviziunile speciale ale organelor competente vor putea clasifica traficul după utilizatori, protocoale, determinînd foarte ușor cine și ce a privit sau a descărcat.

Regulile de „lansare a înregistrării”

Reglementarea juridică în acest domeniu s-a schimbat pe parcurs. Anterior, pentru a pătrunde în viața privată a unui om, în unele cazuri era suficientă decizia șefului serviciului operativ. În prezent, organele de drept din Moldova, la fel ca și colegii lor din SUA sau Europa, obțin în instanță permisiunea pentru colectarea informației cu ajutorul mijloacelor tehnice.

Procedura este reglementată detaliat în Legea privind activitatea specială de investigații și Codul de procedură penală. Procurorul solicită de la judecătorul de instrucție autorizarea pentru localizarea sau filarea prin GPS și cu ajutorul altor mijloace, reținerea și extragerea trimiterilor poștale, interceptarea și înregistrarea convorbirilor, colectarea datelor de la operatorii de comunicații electronice, monitorizarea mesajelor telefonice și electronice.

Astăzi, asemenea metode de investigare sînt în prim-plan și lasă în umbră abordările criminalistice tradiționale. Subdiviziunile speciale ce răspund de acest domeniu există și în cadrul MAI, Ministerului Apărării, CNA, SIS, Serviciului Pază de Stat, Serviciului Vamal și Departamentului Instituțiilor Penitenciare. Totodată, doar subdiviziunile speciale ale MAI, CNA și SIS au dreptul de a procura mijloace speciale pentru obținerea informațiilor.

Demersul procurorului este examinat de către judecător imediat, dar nu mai tîrziu de 4 ore din momentul primirii acestuia. Ce-i drept, legea permite „lansarea înregistrării” și fără autorizația instanței, dacă, spre exemplu, este un caz urgent și interceptarea este necesară pentru evitarea unei crime. În aceste cazuri, autorizarea respectivă se acordă post-factum.

Potrivit unor experți, organele de drept se folosesc de această normă pentru a obține, în caz de necesitate, accesul nestingherit la secretele străine. De asemenea, există metode de legalizare a interceptărilor ilegale și a controlului traficului de internet, plasînd datele persoanei necesare în lista bănuiților dintr-un dosar penal. Judecătorii aproape niciodată nu verifică ce legătură are un nume sau altul cu dosarul și semnează decizia.

Un spațiu extins pentru imaginație oferă și articolul 132/8 (3) al Codului penal, ce permite monitorizarea negocierilor nu doar ale bănuitului sau acuzatului, dar și a altor persoane, inclusiv, neidentificate. Este suficientă deținerea datelor din care să reiasă faptul că cetățeanul vizat contribuie la pregătirea, comiterea, complicitatea sau tăinuirea infracțiunilor, precum și primește sau transmite informații importante.

Judecătorii dau undă verde în 98% din cazuri

Datele statistice oficiale demonstrează o creștere substanțială a numărului de cazuri de interceptare a convorbirilor telefonice în Moldova. Anul trecut, acest indicator a crescut cu 50% față de anul precedent.

În 2012, în instanțele de judecată au fost înregistrate 5029 de demersuri privind ascultarea sau cu 40% mai multe față de 2011. În 2013 au fost înregistrate 2915 demersuri, iar în 2014 acest număr, practic, s-a dublat – pînă la 5952. În anul 2015, doar în primele cinci luni, organele de drept au obținut în instanțe circa 4500 de autorizări pentru interceptări.

Potrivit raportului Centrului de resurse juridice, în 98% dintre cazuri, judecătorii aprobă interceptările și doar în 15 din 1000 de demersuri ale procurorilor sînt respinse. Experții organizației sînt uimiți de creșterea indicatoarelor și nu găsesc o explicație pentru acest fenomen, menționînd că o asemenea practică contravine recomandărilor Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).

„Încă în 2009, CEDO menționa că în Moldova interceptările sînt aplicate prea des, menționează președintele Centrului de Resurse Juridice, Veaceslav Gribincea. Însă în anul 2014 au fost înregistrate aproape 6000 de cereri pentru autorizarea interceptărilor, adică cu 60% mai multe decît în 2009. Și asta în pofida faptului că reglementarea privind interceptările a devenit mai dură. În 2012, a fost modificat Codul de procedură penală astfel încît lista infracțiunilor pentru care sînt permise interceptările a fost limitată, însă ulterior aceasta a fost periodic completată”.

Potrivit lui Vladislav Gribincea, normele de drept în acest domeniu nu sînt perfecte, deși au fost modificate în partea ce țin de perioada, condițiile și metodele de interceptare. Expertul consideră că în Moldova, în prezent, nu există un mecanism eficient de control parlamentar al respectării legislației în domeniu.

La rîndul său, MAI declară că toate cazurile de interceptare a convorbirilor telefonice se referă la cetățenii ce figurează în dosare penale, cu excepția celor care dețin imunitate. Reprezentanții Ministerului nu exclud posibilitatea interceptărilor ilegale a persoanelor terțe de către organele de drept.

„Discuțiile despre faptul că noi ascultăm oamenii contrar prevederilor legale nu sînt altceva decît niște presupuneri. Sîntem acuzați de ascultarea soțiilor sau a rudelor persoanelor care figurează în urmăriri penale. Însă aceste persoane sînt protejate de dreptul la confidențialitatea datelor personale, iar procedura de autorizare a interceptărilor convorbirilor lor este mai complicată decît cea existentă față de figuranții principali ai dosarelor penale”, spune șeful interimar al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc.

Există în Moldova urmărire în masă?

Potrivit directorului executiv al Institutului de Politici Informaționale, expertul fondului SecDev Foundation (Canada) Alexei Marciuc, în Moldova, interceptarea convorbirilor telefonice și urmărirea persoanei pe Internet sînt legale în cazul în care acestea sînt efectuate în baza unor dovezi concludente privind săvîrșirea acțiunilor ilegale și cu respectarea procedurii de autorizare.

Totodată, potrivit lui, urmărirea în masă în cadrul căreia are loc monitorizarea comunicării prin internet și prin telefon a unui număr mare a persoane, fără existența unor probe, este interzisă prin lege și constituie o încălcare gravă a inviolabilității vieții private.

„CEDO consideră că pentru efectuarea filărilor este nevoie de o limită rezonabilă a bănuielii, adică nu trebuie să există o urmărire totală, spune Alexei Marciuc. Există principiul subsidiarității – urmărirea poate fi efectuată cu ajutorul mijloacelor speciale doar în cazul în care informația nu poate fi obținută cu ajutorul mijloacelor obișnuite. Există principiul proporționalității, adică acest lucru poarte fi efectuat deoarece acesta este acceptabil în limite rezonabile într-o societate democratică. Există un principiu important al securității juridice – toate acestea trebuie să aibă loc în limitele cadrului legal.

În ultimii ani, au fost făcute publice cazuri ce denotă abateri de la normele juridice și de la recomandările instituțiilor europene. Unele episoade au pus bazele unor dosare penale. Există un șir de lacune și în legislație, însă principala problemă constă mai degrabă în asigurarea eficienței mecanismului de control.

Totuși, în opinia mea, în Moldova nu există temeiuri pentru concluzii despre caracterul masiv, dar nu selectiv, al urmăririi electronice. Discuțiile privind existența unor interceptări în masă ale populației nu țin cont nici de posibilitățile juridice, nici de cele tehnice ale organelor de drept. Totodată, pentru societate sînt cu mult mai evidente cazurile în care metodele de urmărire penală sînt utilizate în scopuri politice, fără a avea vreo legătură cu procedurile legale”.

Potrivit expertului, Consiliul Europei a recunoscut că nivelul de informare a cetățenilor este principalul instrument de luptă cu abuzurile și amenințările din acest domeniu, ce pot decurge din utilizarea pe scară largă a urmăririi digitale. El consideră că este important ca deciziile adoptate în acest domeniu să poarte un caracter mai transparent, să devină obiectul dezbaterilor publice, să fie discutate cu implicarea reprezentanților societății civile.

„Supravegheații” serviciilor speciale

Un fost angajat de rang înalt din cadrul Procuraturii Generale, care acceptat să comenteze pentru NOI.md zvonurile privind controlul în masă al populației, confirmă influența factorului politic asupra activității de interceptare a convorbirilor telefonice și a traficului de internet. Însă, potrivit lui, nu poate fi vorba despre o urmărire totală:

„În realitate, sub urmărire permanentă se află sute de oameni, menționează interlocutorul nostru. Majoritatea lor sînt bănuiți de săvîrșirea unor crime grave și deosebit de grave, membrii unor grupări criminale aflate sub urmărire, participanții la operațiuni financiare în proporții deosebit de mari etc. Factorul politic, de asemenea, persistă, însă, conform acestui criteriu, cred că sînt ascultați cel mult 10% din toți „supravegheații”. În acest mediu, prin telefon sau internet, nimeni nu mai discută demult nimic important. O altă metodă de a ajunge sub monitorizare este critica regulată a actualei puteri sau participarea la acțiunile de protest. Desigur, nu toți participanții la aceste acțiuni vor fi ascultați, însă cei mai activi – foarte probabil. Această activitate este departe de ceea ce prezintă urmărirea în masă. Totuși, posibilitățile SORM sînt un instrument de luptă cu criminalitatea în cele mai grave și periculoase forme ale ei. Totodată, în prezent, din punct de vedere tehnic, poate fi controlat doar un număr mic de obiecte simultan. Dar și din punct de vedere financiar acest proces este destul de costisitor”.