Contractele dubioase ale SEL- urilor: Consumatorul va plăti pentru tot

Foto: noi.md

Olga Marcenco

În vara aceasta, primăria capitalei a anunţat lansarea proiectului municipal de eficienţă energetică. Acesta constă în înlocuirea ferestrelor şi uşilor vechi din scările blocurilor cu multe etaje. Costul proiectului este de 50-60 mil. de lei şi este implementat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, al Comisiei Europene şi guvernului Suediei, prin intermediul programului Moreeff. Din partea Moldovei, partenerul programului este Moldindconbank.

Modificări în trei puncte

Pentru ca lansarea programului să fie un succes, municipalitatea urmează să încheie urgent contracte-tip pentru deservirea fondului locativ (de notat că acest lucru trebuia făcut încă în anul 2002, însă SEL-urile noastre nu s-au grăbit să încheie contracte cu consumatorii), în baza cărora ulterior vor fi încheiate contracte de participare la program.

Autorităţile locale explică necesitatea semnării contractelor cu fiecare locatar prin faptul că pentru Programul BERD este necesară confirmarea că fiecare proprietar de apartament este de acord să participe la acest proiect şi că are grijă de conservarea energiei. Totodată, aceasta este condiţia principală a donatorilor străini pentru obţinerea grantului în mărime de 30% din valoarea proiectului. Cealaltă parte din banii (70%) luaţi în credit, primăria intenţionează să o restituie în termen de cinci ani şi să o acopere din contul tarifului de 1 leu pentu un metru pătrat, achitat de locatari pentru deservirea blocului.

Însă imediat, după lansarea proiectului, mai multe organizaţii civile şi chiar şi Agenţia pentru protecţia consumatorilor au chemat societatea să nu semneze contractele propuse de autorităţile locale, deoarece ele ar conţine un şir de încălcări. Agenţia a expediat Primăriei propunerile de modificări ce urmau să fie incluse în contract şi chiar a promis să acţioneze în judecată, în cazul neîndeplinirii prescripţiilor.

La începutul săptămînii, primăria a publicat un nou contract-tip, care, potrivit funcţionarilor, a fost modificat în conformitate cu prescripţiile Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor. Agenţia însă a declarat din start că contractul prezentat nu este pregătit bine din punct de vedere juridic.

În contractele privind prestarea serviciilor de deservire a blocurilor locative sînt stabilite condiţii contractuale standarde, ce trebuie să figureze şi în contractul-tip. Contractele semnate de Direcţia principală locativ-comunală şi amenajare şi primăria capitalei nu prevăd asemenea condiţii şi contravin Hotărîrii Guvernului nr. 191 din 2002 şi Legii nr. 105 „Cu privire la protecţia consumatorilor”, precum şi Codului civil al RM etc.

În documentele, impuse consumatorilor pentru semnare cu întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, ultimele sînt prezentate nu ca furnizori de servicii, dar în calitate de gestionari ai blocurilor locative, fapt ce le oferă competenţe suplimentare, ce nu sînt prevăzute în contract. Totodată, a fost menţionat că Direcţia principală locativ-comunală şi amenajare şi primăria au elaborat contracte, pe care şi le impun spre semnare consumatorilor, fără avizul Ministerului Economiei şi Comerţului, pecum şi fără aprobarea contractelor-tip de către guvern, aşa cum prevede legislaţia în vigoare.

În pofida pretenţiilor înaintate, organele locale s-au limitat la trei modificări. Au fost luate în calcul observaţiile Agenţiei în ceea ce priveşte metoda de soluţionare a litigiilor. Iniţial, era propusă doar adresarea în instanţă, acum însă „părţile vor soluţiona litigiile amiabil sau prin intermediul instanţei de judecată”.

O altă o modificare ţine de menţionarea termenului de valabilitate a contractului: „prezentul contract este valabil timp de un an şi intră în vigoare din momentul semnării lui. Dacă timp de 30 de zile de la expirarea termenului, niciuna dintre părţi nu va prelungi contractul, el se consideră prolongat pe un termen de un an”. Şi ultima modificare: „beneficiarul are dreptul să ceară un raport anual privind serviciile prestate de către administrator, precum şi privind mijloacele financiare utilizate în acest scop”.

Ultimul amendament i-a „înduioşat” pe jurişti: consumatorii şi înainte aveau dreptul de a cere calculele de la SEL, dar oare le primeau? „Însăşi sistemul de prestare şi achitare a serviciului SEL-ului nu este pus la punct. În multe apartamente nici astăzi nu sînt instalate contoare individuale pentru apă, cel comun contabilizează consumul de apă al întregului bloc, iar SEL-ul împarte apoi cheltuielile la toţi locatarii”.

La rîndul său, Agenţia nu comentează deocamdată modificările operate de primărie, menţionînd că contractul modificat este examinat de către jurişti.

ONG-urile sînt împotriva contractelor

Totodată, organizaţiile obşteşti, precum şi socialiştii continuă să insistă asupra faptului că principalale erori din contractul-tip nu au fost înlăturate. Astfel, şeful organizaţiei obşteşti „Мой любимый город” („Oraşul meu iubit”- trad.), Vitali Voznoi spune că în textul documentului a rămas punctul ce prevede că administratorul este în drept să modifice tariful în mod unilateral. Iar drepturile beneficiarilor de servicii aşa şi nu sînt prevăzute în contract. De asemenea, nu sînt descrise nici tipurile, nici costul lucrărilor, incluse în tarif.

Altfel spus, cei ce vor semna aceste contracte, vor fi obligaţi să achite pentru serviciile SEL-urilor la orice tarife, ce pot fi modificate în mod unilateral. Totodată, acest contract poate fi calificat ca acordul locatarului dat autorităţilor locale pentru ca acestea să deservească interiorul blocului, precum şi teritoriul adiacent. Iar acest fapt ar putea înrăutăţi situaţia privind construcţia mansardelor şi anexelor.

Ieri, reprezentanţii Partidului Socialiştilor au desfăşurat o conferinţă de presă pe această temă. Ei i-au chemat încă o dată pe chişinăuieni să nu semneze astfel de contracte. Potrivit deputatului socialisi Ion Ceban, „noi vom contesta în judecată legalitatea acestor contracte. De asemenea, noi vom desfăşura campanii informaţionale corespunzătoare”.

Apărătorii drepturilor omului au menţionat că, începînd cu anul 2002, nu a fost elaborat niciun document, care ar putea servi drept bază pentru încheierea contractelor individuale de prestare a serviciilor locative, comunale etc. Acum funcţionarii locali se folosesc de documentul, întocmit în grabă. Participanţii la conferinţă au chemat autorităţile locale să elaboreze un contract normal, ce va conţine doleanţele cetăţenilor şi va fi aprobat de Agenţia pentru protecţia concurenţei, va fi aprobat de către Consiliul municipal şi numai după aceasta să purceadă la încheierea contacterlo cu locatarii.

În timp ce primăria încearcă să obţină semnăturile chişinăuienilor, proiectul privind eficienţa energetică trebuie să primească avizul Consiliului Municipal. Proiectul deciziei a fost inclus pe ordinea de zi a sesiunii de la sfîrşitul lunii septembrie, care nu a mai avut loc. Însă pe noua ordine de zi (din 10.10.2013) această chestiune nu se mai regăseşte.

Dar funcţionarii locali nu dorm. Încă la şedinţa operativă a Primăriei de la sfîrşitul lunii septembrie, aceştia aui raportat că deja 9 SEL-uri au depus documentele la bancă şi au început inventarierea. Totodată, deja a fost selectată compania ce va efectua lucrările de termoizolare (din trei pretendenţi, care au depus cererile de participare la concurs). Cînd, cu cine şi cum a avut loc concursul, nu am reuşit să aflăm.

P.S. Consilierii municipali menţionează că, astăzi, fondul locativ se confruntă cu probleme cu mult mai grave decît ferestrele şi uşile – acoperişurile şi comunicaţiile. În afară de aceasta, ei spun că, dacă ar fi existat voinţă, atunci banii ar fi putut găsiţi şi nu trebuia contractat creditul.

Cu cîţiva ani în urmă cînd a fost majorat tariful pentru deservire pînă la un leu, consilierii au pus problema privind măsurile de control a mijloacelor obţinute. Potrivit unor estimări, sumele se ridică la 45-50 mil. Lei pe an. Cum sînt cheltuiţi aceşti bani, nu este clar. Însă de pe urma lipsei unui control, şefii SEL-urilor se pricopsesc cu bani graşi, iar casele se deteriorează.

Discuţiile privind faptul că direcţiile de exploatare a locuinţelor nu corespund cerinţelor legale, durează de mai mulţi ani. Gestionarea şi exploatarea gospodăriei comunale trebuie efectuate de către adunarea locatarilor sau de către cooperativele, create de locatari. Însă acest proces urmează a fi lansat, în primul rînd, de către municipalitate.

Însă primăria se face că nu observă activitatea ineficientă a SEL-urilor. Mai mult, introducînd contractele, le dezleagă acestora şi mai mult mîinile, pentru ca să poată distruge mai departe fondul locativ.

În perioada sovietică, SEL-urile activau ca organizaţii de stat aflate la autogestiune, sarcina principală a cărora era menţinerea fondului transmis în gestiune prin efectuarea reparaţiilor curente şi capitale ale clădirilor, asigurarea funcţionalităţii utilajelor şi instalaţiilor din case. SEL-urile trebuiau să menţină o stare sanitară bună, să asigure o atitudine grijulie a locatarilor faţă de apartamente, clădire, precum şi să îmbunătăţească condiţiile de trai ale locatarilor.

Funcţiile gospodăreşti erau exercitate cu forţele proprii ale aparatului SEL-ului şi cu ajutorul organizaţiilor specializate, din care făceau parte birourile de reparaţie, de montaj, de curăţire, înverzire, transport etc.

Dacă astăzi în Moldova acest sistem mai există, atunci el trebuie să funcţioneze anume aşa. Încă ce se întîmplă în realitate? Putem oare băga mîna în foc că aceste birouri îndeplinesc toate aceste lucrări? Cine din noi apelează la aceste instituţii dacă ne-a inundat vecinul, curge tavanul la ultimul etaj, s-a spart o ţeavă în apartament sau este nevoie de o reparaţie în scară? Răspunsul e unul. Demult fiecare locatar îşi rezolvă singur problemele, din contul său. De ce atunci acum locuitorii capitalei ar trebui să aibă încredere în SEL-uri?