Preţurile continuă să crească

Foto: noi.md

Olga MOCANU

Preşedinteşe Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a anunţat o nouă prognoză a inflaţiei şi a creşterii economice în Moldova, în cadrul prezentării noului raport. În anul curent şi anul viitor preţurile vor creşte mai repede decît a fost estimat anterior.

BNM şi-a revizuit prognoza nivelului mediu anual al inflaţiei pentru anul 2013, în creştere cu 0,2 p.p. – pînă la 4,5%. Acelaşi indicator în anul 2014 va atinge 4,9%, cu 0,9 p.p.mai mult faţă de estimările anterioare ale Băncii Naţionale. Dorin Draguţanu a declarat că în timpul apropiat, datoriată politicii monetare stimulatorii, se aşteaptă o majorare nesemnificativă a inflaţiei, însă aceasta se va menţine în intervalul de ± 1,5 p.p. faţă de nivelul ţintit de 5%.

„Principala sarcină a BNM a fost şi rămîne asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, - a menţionat guvernatorul BNM. – Dacă pînă în 2010, preţurile creşteau în medie cu 16,5 pe an, atunci după 2010 acest indicator a scăzut pînă la 6,5%. Pe parcursul cîtorva ani, Banca Naţională a reuşit să menţină inflaţia anuală la nivelul de 5%. Acest indicator este menit să asigure stabilitatea economică”.

Nu ştiu de ce dar BNM consideră că cetăţenii noştri aşteaptă o reducere a preţurilor, deoarece salariile lor sînt mici. Însă pe termen lung, creşterea treptată a preţurilor este o măsură necesară, afirmă Dorin Draguţanu, deoarece într-un mediu deflaţionist nici nu poti visa la o creştere economică.

Guvernatorul BNM a menţionat că „în anul curent, creşterea preţurilor la produsele alimentare vor depăşi nivelul prognozat anterior. Această creştere a fost provocată de deprecierea leului”. Acum, cînd unii întreprinzători, profitînd de situaţie, au majorat preţurile, acestea nu vor mai fi reduse , de aceasta ne-am convins în anii precedenţi.

Dorin Draguţanu a declarat că, „la finele primelor trei trimestre ale anului 2013, balanţa riscurilor inflaţioniste (riscul devalorizării economiilor în timp) continuă să se afle sub influenţa factorilor interni şi externi, cu prevalarea componentei deflaţioniste. Presiunile deflaţioniste sînt generate de activitatea economică slabă, de reducerea preţurilor mondiale la mărfurile alimentare pe fundalul condiţiilor climaterice favorabile pentru roada din anul 2013, precum şi de creşterea moderată a preţurilor la petrol”.

În viitorul apropiat, Banca Naţională va trebui să se confrunte cu riscurile deflaţioniste – aşa ca recesiunea economică în UE (prognoza de scădere a PIB-ului zonei euro cu 3% în 20130 şi majorarea acestuia în 2014 cu doar 0.9%), şi drept consecinţă, micşorarea volumului de remitenţe de peste hotare, scăderea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi înrăutăţirea comerţului dintre Moldova şi Rusia.

Cînde este vorba de inflaţie, majoritatea dintre noi se gîndesc la creşterea preţurilor şi la strîngerea curelelor. Tradiţional, inflaţia este percepută ca un fenomen negativ. Însă şi deflaţia (sau inflaţia negativă) nu aduce nimic bun, explică specialiştii de la BNM. Reducerea preţurilor din cauza scăderii cererii şi ofertei pe piaţă şi reducerea volumului mijloacelor pentru procurarea acestor mărfuri conduce la recesiune şi depresie economică, la creşterea şomajului. De aceea economiştii vorbesc despre stimularea cererii de consum pentru stimularea economiei. În cazul nostru – prin devalorizarea valutei.

Creştere din contul deprecierii

Dorin Draguţanu a menţionat că „devalorizarea moderată a leului moldovenesc a stimulat cererea şi exportul” şi a avut un impact pozitiv asupra economiei naţionale. Astfel, în trimestrul II al anului 2013, PIB-ul Moldovei a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În trimestrul I, creşterea era de 3,5%.

Creşterea PIB-ului în trimestrul II al anului 2013 este explicată de BNM de o majorare nesemnificativă a exportului şi de creşterea cererii interne, provocată de sporirea veniturilor populaţiei şi deprecierea leului. Însă, probabil, BNM are în vederea populaţia ce primeşte bani de la rudele aflate peste hotare. Deoarece creşterea medie anuală a salariului real în economie, din iulie pînă în august 2013 a constituit 5,2%. Deşi ea e cu 4,5 p.p mai mare faţă de trimestrul II al anului 2013, oricum această creştere este mizeră.

Totodată, volumul transferurilor băneşti de peste hotare prin intermediul băncilor s-a majorat cu 8,8% în nouă luni ale anului 2013, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi a constituit 1,161 mild. De lei. Însă BNM consideră că „în viitor este posibilă o scădere a remitenţelor, fapt ce va influenţa consumul, care la răndul său, va genera din nou o presiune inflaţionistă”.

Experţii sînt de acord cu acest fapt şi spun că acum pentru BNM este imporant să nu majoreze riscurile. Or transferurile de peste hotare, în pofida creşterii lor, aşa şi nu au atins nivelul de pînă la criză – de la 660 mil. pînă la 1 mild. Dolari. Totodată, experţii străini deja raportează că locuitorii ţării noastre, după nivelul capacităţii de cumpărare rămîn cei mai săraci europeni, ocupînd ultimul loc în topul a 42 de ţări. Raportul anual „Capacitatea de cumpăraree a Europei 2013/14”, elaborat de către experţii companiei internaţionale GfK, a demonstrat că în RM acest indicator constituie o zecime din media pe Europa.

Capacitatea de cumpărare reflectă cantitatea medie de bani, primită de fiecare locuitor al ţării timp de un an după achitarea impozitelor, destinată pentru acoperirea cheltuielilor de consum, aşa ca produsele alimentare, transportul, serviciile comunale, călătoriile etc.

Printre cele mai sărace ţări s-au pomenit şi Belarusul (2,329 mii euro de persoană), Ucraina (2,206 mii de euro) şi Moldova (1,284 mii de euro). În Europa, nivelul mediu al capacităţii de cumpărare constituie 12,89 mii de euro, iar în Germania - 20,621 mii.

BNM a menţionat că la relansarea activităţii economice în primul trimestru al anului 2013 au contribuit consumul gospodăriilor casnice, care s-a majorat cu 7,8%, precum şi acumularea capitalului fix, care de asemenea a crescut cu 3%. Consumul instituţiilor de stat s-a redus cu 1,5%. Exportul a crescut doar cu 1,2%.

Impulsionarea crerii interne a contribuit la sporirea ritmului de creştere a importului de mărfuri şi servicii, astfel că acestea au constituit 6,7% în primul trimestru al anului 2013. Valoarea adăugată în agricultură a înregistrat o creştere de 3,8%. Valoarea adăugată a serviciilor a crescut cu 4,3%. Totodată, impozitele nete la produse, în primul trimestru al anului 2013, s-au majorat cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primul trimestru al anului 2013, numărul populaţiei active s-a majorat cu 1,7%, iar nivelul şomajului cu 4,7%, faţă de aceeaşi parioadă a anului trecut.

Despre jocurile valutare

Guvernatorul Băncii Naţionale a descris procesul de devalorizare a leului în anul curent. „Leul moldovenesc, timp de nouă luni ale anului 2013, s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu 7,4%, iar faţă de euro– cu 9,3%”. Potrivit versiunii oficiale, factorii principali care au condus la devaloritare au fost remitenţele de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi intervenţia Băncii Naţionale pe piaţa valutară pentru menţinerea inflaţiei la nivelul planificat.

Dorin Draguţanu spune că în viitor există premise că va avea loc procesul invers – leul va continua să-şi întărească poziţiile faţă de euro, iar moneda europeană se va deprecia treptat faţă de dolar. Toate aceste se explică de tendinţa pieţelor mondiale şi de factorii interni (surplusul de valută pe piaţă din cauza majorării cererii de consum). Săptămîna trecută, Banca Centrală Europeană a redus rata de bază, iar drept consecinţă euro a căzut faţă de dolar. Ţinînd cont de faptul că sistemul valutar al ţării este legat de dolar, iar cursul oficial al euro se stabileşte în funcţie de raportul euro/dolar pe pieţele internaţionale, această tendinţă conduce la întărirea leului faţă de euro şi căderea lui faţă de dolar.

Însă analiştii spun că aceste prognoze sînt foarte fragile. Situaţia s-ar putea schimba din cauza crizei bugetare în SUA. Pe 13 decembrie, în congresul american va fi prezentat raportul grupului de lucru privind posibilitatea unui compromis. „Dacă vom obţine un compromis, atunci la finele anului vom avea un dolar puternic, un euro slab şi un leu ce va începe să slăbească. Dacă nu se vor înţelege, atunci totul va fi invers”.

Despre schimbarea rezervelor valutare

În cazul surplusului de valută, BNM intenţionează să o procure în continuare pe piaţa internă, suplinindu-şi rezervele valutare, dar în aşa fel ca inflaţia să nu iasă din limitele stabilite. La sfîrşitul lunii octombrie, rezervele valutare ale BNM au atins nivelul record de $2,81 mild., majorîndu-se timp de o lună cu $87,87 mil. Cele mai mari intervenţii ale BNM au fost în luna septembrie, cînd au fost procurate $216,5 mil.

BNM explică creşterea din octombrie prin procurarea valutei pe piaţa internă - $34,96 mil.; obţinerea de către ministerul finanţelor a granturilor de la Comisia Europeană– $33,41 mil. şi a creditului de $6,38 mil. de la Asociaţia Internaţională de dezvoltare (IDA); majorarea cursului de schimb al valutelor, ce intră în rezervele valutare, faţă de dolarul SUA – $15,9 mil.; procurarea valutei pe piaţa internă– $11 mil. ; veniturile din administrarea rezerveloe valutare– $2,54 mil.

Totodată, la diminuarea rezervelor BNM au contribuit plăţile pentru deservirea datoriei externe a RM– $8,61 mil.; rezervele valutare obligatorii ale băncilor comerciale în valută străină – $1,39mil.; plăţile externe ale ministerului finanţelor– $1,32 mil. şi alte plăţi de $2,89 mil.