Comentarii:
0
În 2014, creşterea economică va înregistra valori modeste în Ucraina, Belarus şi Moldova
Foto: draudikai.lt |
Economiile Ucrainei şi Belarusului vor ieşi din impas mai lent decît se aştepta anterior: ritmurile creşterii economie ale acestora în anul 2014 vor fi mai modeste – 1,5 şi 1%, respectiv. Aceste ţări vor rămîne în urma statelor din Europa de Est şi Caucaz, care în anul viitor vor demonstra o creştere medie de 2%. Economia Moldovei este gata să depăşească acest indicator şi în anul 2014 să înregistreze o creştere de 3,5%, se arată în raportul BERD despre perspectivele creşterii economice în regiune, publicat luni.
În condiţiile unei conjuncturi economice externe complicate, a climatului de afaceri prost şi incertitudinii politicii interne, începînd cu trimestrul III, economia Ucrainei înregistrează o scădere. Cererea externă redusă şi preţurile mici la producţia metalurgică şi altă materie primă din ţară au condus la reducerea volumului de producţie în asemenea ramuri-cheie ca: industria constructoare de maşini, metalurgia şi industria chimică; concomitent a fost înregistrată şi o scădere continuă în construcţii.
Se atestă o reducere a activităţii creditare pe fundalul menţinerii dobînzilor reale în valută naţională la nivelul de 20% şi al înăspririi controlului asupra capitalului normativ din partea Băncii naţionale a Ucrainei. La sfîrşitul trimestrului IV, datorită efectului benefic al bazei şi a recoltei record, economia ţării ar putea ieşi din recesiune, însă dacă autorităţile Ucrainei nu vor începe reformele, atunci ritmurile de redresare vor fi, cel mai probabil, foarte inerte.
Din cauza reducerii rezervelor valutare a Băncii naţionale a Ucrainei cu un volum al importului de 2,5 luni şi a posibilităţilor extrem de reduse ale guvernului ţării de a accesa pieţele internaţionale de capital, riscurile economice externe rămîn a fi foarte serioase.
Economia Belarusului, după criza din anul 2011, nu este în stare să menţină ritmurile de restabnilire şi din nou apar semne ale unor tensiuni majore. Cel mai mare sector al economiei ţării – industria orientată spre export – suferă din cauza scăderii competitivităţii pe pieţele ei tradiţionale. Cererea internă, alimentată de majorarea salariilor în sectorul de stat, pe de o parte, a permis menţinerea ritmurilor de producţie, iar pe de alta – a devenit un factor al majorării recente a deficitului balanţei comerţului exterior. Pe măsura utilizării de către banca centrală a ţării a rezervelor sale valutare şi a epuizării surselor financiare externe se observă o sporire a riscurilor economice externe.
În Moldova, după scăderea economică din anul 2012 provocată de secetă, în primul semestru al anului 2013 se atestă ritmuri stabile de creştere a PIB, în special în industria prelucrătoare şi în comerţ. Perspectivele pe termen scurt ale creşterii economice se caracterizează prin incertitudine şi depind de dinamica transferurilor băneşti, de veniturile de la export şi de intenţiile investitorilor, în timp ce nivelul jos al administrării corporative în sectorul bancar creează un pericol pentru stabilitatea financiară şi macroeconomică a ţării.
În toată regiunea de operare a BERD, economia îşi revine mai încet decît se aştepta
Potrivit experţilor BERD, perspectivele dezvoltării economice în întreaga regiune de operare, în 2014 se vor îmbunătăţi, însă indicatorii de redresare a economiei, probabil, vor fi mai mici, faţă de cei prognozaţi cu jumătate de an în urmă. Prognozele creşterii economice pentru 2013 şi 2014 sînt revizuite în scădere, fapt determinat de reducerea ritmurilor de creştere în Rusia. În pofida sporirii recente a creşterii în zona euro, creşterea va rămîne lentă.
În raport este menţionată o oarecare reducere a prognozei pentru ritmurile medii de creştere în anul 2013 – pînă la 2% faţă de 2,2% în mai curent. În anul 2012, creşterea a fost de 2,7%. Prognoza pentru anul 2014 a fost scăzută pînă la 2,8% de la 3,2% în luna mai.
Aceste perspective sumbre ale creşterii economice în regiune se explică atît de factorii ciclici – menţinerea cererii externe slabe, – cît şi de factorii structurali, condiţionaţi de reducerea creşterii potenţiale, de limitarea surselor de investiţii financiare şi de imperfecţiunea procesului de reforme structurale.
Nefinalizarea programului de reforme este tema centrală a raportului BERD privind procesul de tranziţie în 2013 întitulat „Blocaţi în tranziţie?”, ce va fi publicat pe 20 noiembrie. Autorii propun căi de depăşire a cercului vicios de scădere economică şi de stagnare a procesului de reforme.
„În condiţiile lipsei reformelor, a volumului redus de investiţii şi ratelor mari ale şomajului, ce duce la scădere nivelului de calificare a angajaţilor, potenţialul creşterii economice va rămîne slab”, consideră economistul-şef al BERD, Eric Berglof.
Printre riscurile evidenţiate în noile prognoze, vom menţiona posibilitatea înrăutăţirii situaţiei în zona euro. Deşi acum se prevede o reducere a acestei probabilităţi, cresc riscurile legate de încetinirea ritmurilor de creştere economică în China şi în alte economii mari, unde se formează pieţele. Totodată, creşterea economică continuă să fie ameninţată de problemele generate de „noua criză bugetară” în SUA.
Revizuirea prognozelor în scădere a ritmurilor de creştere economică este determinată, în primul rînd de reducerea - faţă de prognozele din luna mai – a ritmurilor de dezvoltare în Rusia, ţările din Europa de Est şi Caucaz, precum şi în ţările din Sudul şi Estul Mării Meditarane.
În unele ţări, de exemplu în Lituania şi Letonia, indicii creşterii economice sînt mai mari. Însă, chiar şi aşa, nivelul PIB în aceste şi multe alte ţări din regiune rămîn a fi cu mult sub nivelurile înregistrate înaintea crizei.
În condiţiile scăderii activităţii investiţionale, în Rusia devine tot mai evidentă încetinirea ritmului dezvoltării economice. Pe fundalul menţinerii indicilor înalţi de creştere în ţările din Asia Centrală, precum şi a depăşirii prognozelor de creştere economică în Turcia în primul semestru al anului curent, ritmurile de creştere economică în ţările din ţările din Sudul şi Estul Mării Mediterane, în general, au scăzut.
În toate ţările din această regiune se menţine o rată înaltă a şomajului. Inflaţia a scăut peste tot, cu excepţia Egiptului, Kazahstanului şi Kîrgîzstanului. Potrivit raportului, acest fapt va crea în viitor anumite condiţii pentru relaxarea politicii financiar-creditare, în scopul susţinerii proceselor de creştere economică.
Continuă – deşi nu chiar atît de intens, ca înainte, - procesul de sistare a activităţii de creditare de către grupurile bancare internaţionale.
Totodată, în raport se menţionează că creditele nerambursate constituie o povară mare pentru balanţele băncilor.
Creşterea PIB, în valori reale
(în%; prognozele BERD la 30 octombrie 2013) | ||||||||
Prognoza curentă |
Prognizra BERD din mai 2013 |
|||||||
2012 | 2013 | 2014 | 2013 | Modificările din mai pînă în octombrie | 2014 | Modificările din mai pînă în octombrie | ||
Europa Centrală şi Ţările Baltice |
||||||||
Croaţia | -2,0 | -0,8 | 1,5 | -0,3 | -0,5 | 1,9 | -0,4 | |
Estonia | 3,9 | 1,2 | 2,5 | 3,0 | -1,8 | 3,1 | -0,6 | |
Ungaria | -1,7 | 0,5 | 1,2 | -0,8 | 1,3 | 0,9 | 0,3 | |
Letonia | 5,0 | 4,2 | 3,2 | 3,5 | 0,7 | 3,2 | 0,0 | |
Lituania | 3,7 | 3,0 | 3,5 | 2,8 | 0,2 | 3,0 | 0,5 | |
Polonia | 1,9 | 1,2 | 2,3 | 1,2 | 0,0 | 2,0 | 0,3 | |
Slovacia | 2,0 | 0,9 | 2,0 | 1,0 | -0,1 | 2,0 | 0,0 | |
Slovenia | -2,5 | -2,4 | -2,5 | -2,5 | 0,1 | -0,9 | -1,6 | |
În medie1,2 | 1,2 | 0,9 | 1,9 | 0,8 | 0,1 | 1,8 | 0,1 | |
Europa de Sud-Est |
||||||||
Albania | 1,6 | 1,2 | 2,0 | 1,5 | -0,3 | 1,9 | 0,1 | |
Bosnia şi Herzegovina | -0,5 | 0,1 | 1,8 | 0,1 | 0,0 | 1,8 | 0,0 | |
Bulgaria | 0,8 | 0,4 | 2,0 | 1,0 | -0,6 | 2,5 | -0,5 | |
FRI Macedonia | -0,3 | 2,4 | 2,7 | 1,5 | 0,9 | 2,6 | 0,1 | |
Kosovo | 2,5 | 2,5 | 3,5 | 3,0 | -0,5 | 3,5 | 0,0 | |
Muntenegru | -0,5 | 1,5 | 2,0 | 1,0 | 0,5 | 2,0 | 0,0 | |
România | 0,7 | 2,2 | 2,4 | 1,4 | 0,8 | 2,2 | 0,2 | |
Serbia | -1,7 | 1,4 | 1,7 | 2,2 | -0,8 | 1,9 | -0,2 | |
În medie1 | 0,4 | 1,6 | 2,2 | 1,4 | 0,2 | 2,2 | 0,0 | |
Europa de Est şi Caucazul |
||||||||
Armenia | 7,1 | 2,5 | 3,5 | 5,0 | -2,5 | 4,0 | -0,5 | |
Azerbaidjan | 2,3 | 4,5 | 3,5 | 3,5 | 1,0 | 4,0 | -0,5 | |
Belarus | 1,1 | 0,5 | 1,0 | 2,0 | -1,5 | 2,5 | -1,5 | |
Georgia | 6,2 | 2,0 | 4,0 | 3,0 | -1,0 | 5,0 | -1,0 | |
Moldova | -0,8 | 3,5 | 3,5 | 2,5 | 1,0 | 4,0 | -0,5 | |
Ucraina | 0,2 | -0,5 | 1,5 | -0,5 | 0,0 | 2,5 | -1,0 | |
În medie1 | 1,2 | 1,0 | 2,0 | 1,2 | -0,2 | 3,0 | -1,0 | |
Turcia |
2,2 | 3,7 | 3,6 | 3,7 | 0,0 | 4,0 | -0,4 | |
Rusia |
3,4 | 1,3 | 2,5 | 1,8 | -0,5 | 3,0 | -0,5 | |
Asia Centrală |
||||||||
Kazahstan | 5,0 | 5,6 | 5,5 | 4,9 | 0,7 | 5,5 | 0,0 | |
Kîrgîzstan | -0,9 | 6,5 | 5,5 | 6,5 | 0,0 | 5,0 | 0,5 | |
Mongolia | 12,3 | 13,0 | 14,0 | 16,0 | -3,0 | 17,0 | -3,0 | |
Tadjikistan | 7,5 | 7,1 | 5,0 | 5,0 | 2,1 | 5,0 | 0,0 | |
Turkmenistan | 11,1 | 10,0 | 10,0 | 10,0 | 0,0 | 10,0 | 0,0 | |
Uzbekistan | 8,2 | 7,7 | 7,0 | 7,5 | 0,2 | 7,0 | 0,0 | |
În medie1 | 6,4 | 6,7 | 6,5 | 6,2 | 0,5 | 6,6 | -0,1 | |
În medie pe regiunea BERD (cu excepţia SEMM)1 |
2,6 | 2,0 | 2,8 | 2,1 | -0,1 | 3,1 | -0,3 | |
Ţările din Sud-Estul Mării Mediterane |
||||||||
Egipt | 3,3 | 1,9 | 3,2 | 2,0 | -0,1 | 3,6 | -0,4 | |
Iordania | 2,7 | 3,0 | 3,4 | 3,0 | 0,0 | 3,4 | 0,0 | |
Maroc | 2,7 | 4,8 | 4,0 | 5,0 | -0,2 | 5,2 | -1,2 | |
Tunis | 3,7 | 3,2 | 4,0 | 3,8 | -0,6 | 4,3 | -0,3 | |
În medie1 | 3,1 | 2,8 | 3,5 | 3,0 | -0,2 | 4,1 | -0,6 | |
În medie pe regiunea BERD (inclusiv SEMM)1 |
2,7 | 2,0 | 2,8 | 2,2 | -0,2 | 3,2 | -0,4 |
1Valori medii ponderate. Indicii medii ale creştere constituie valorile PIB în dolari nominali, incluse în publicaţia BM „Perspectivele de dezvoltare ale economiei mondiale” pentru anul 2012.
2În valorile medii ponderate nu au fost incluse datele privind Cehia, pentru care BERD nu mai face prognoze.
Sursa:
http://www.noi.md
- 15.12.2016 10:45 | Analitică Nistru: cum va negocia Moldova cu Ucraina
- 13.12.2016 9:00 | Analitică Alegerile din SUA: impactul lor asupra regiunii noastre și a Moldovei
- 12.12.2016 16:00 | Analitică De ce avem nevoie de Legea petrolului
- 12.12.2016 10:00 | Analitică Carieră pe fundalul scandalurilor. Prin ce s-a remarcat noul procuror
- 10.12.2016 9:30 | Analitică Cum se explică exodul judecătorilor din sistem?