Inventarierea fondului locativ va scoate la iveală clădirile avariate

Foto: visahunter.com

Olga MOCANU

Guvernul Moldovei a aprobat mecanismul de paşaportizare şi inventariere tehnică a fondului locativ din ţară. Despre acest regulament s-a tot discutat timp de cel puţin zece ani. În sfîrşit, acesta a fost aprobat, însă el riscă să rămînă doar pe hîrtie. Partea financiară a problemei, estimată la cîteva sute de milioane de lei, deocamdată, nu a fost soluţionată.

Potrivit ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor, Marcel Răducan, cheltuielile pentru desfăşurarea inventarierii şi paşaportizării vor fi suportate de administraţia locală şi de locuitorii Moldovei. Funcţionarii contează şi pe ajutorul donatorilor străini. Însă unii funcţionari de la minister afirmă că documentul a fost adoptat mai mult de formă – ca o sarcină îndeplinită din Strategia guvernului.

Regulamentul însă este necesar pentru controlul stării tehnice reale a fondului locativ, a menţinerii şi exploatării lui, conform normelor în vigoare, precum şi pentru prevenirea uzurii premature a clădirilor şi neadmiterii reconstrucţiilor haotice.

Potrivit regulamentului, inventarierea va fi efectuată de către organizaţiile de profil, după aprobarea organelor administraţiei locale. După inventariere, fiecare clădire va obţine un plan de inventariere şi un paşaport, care va fi aprobat de proprietar, de locatar sau de cel, la balanţa căruia se află imobilul.

Funcţionarii spun că paşaportul tehnic al unui bloc locativ cu multe etaje este un document de bază, atît pentru proprietar, cît şi pentru companiiile gestionare şi de deservire. Anume în paşaportul tehnic va fi inclusă informaţia detaliată privind elementele de construcţie şi sistemele inginereşti ale slădirii, va fi dată o apreciere a gradului de uzură fizică şi a legalităţii reconstrucţiilor şi reutilărilor. Totodată, documentul va permite estimarea mai exactă a cheltuielilor pentru menţinerea şi reparaţia capitală a clădirii.

Toate acestea sînt actuale acum pentru capitală, unde există multe probleme cu înălţarea mansardelor, cînd expertiza „independentă” trezeşte suspiciuni printre locatari (au fost cazuri cînd blocurile din anii 60 erau calificate ca fiind din anii 80, iar semnele vădite ale deformării clădirilor erau trecute cu vederea). Totodată, un paşaport tehnic la zi este neceasar în legătură cu politica eficienţei energetice, promovate în ţară.

Marcel Răducan a menţionat că, potrivit noului regulament, starea tehnică a blocurilor locative va fi clasificată în cinci categorii: I – normală, II – satisfăcătoare, III – nesatisfăcătoare, IV – pre-avariată, V- avariată. Ministrul a spus că va fi efectuată o investigaţie vizuală şi detaliată a clădirilor, a fundamentelor, pereţilor, pardoselilor, acoperişurilor şi scărilor.

Reglementarea va completa baza de date privind starea tehnică a clădirilor, pentru a stabili gradul de utilitate pentru o exploatare sigură şi necesitatea reparaţiilor, reconstrucţiilor, reabilitării termice ale blocurilor locative, fortificărilor sau demolării.

Noile reguli intră în vigoare în 2014 şi vor fi obligatorii pentru toate instituţiile, întreprinderile, persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, subordonare, sursa de finanţare, care se ocupă de proiectarea, construcţia şi investiţiile pe teritoriul Moldovei.

Potrivit ministrului, în Moldova 134 mii de blocuri locative au fost construite în perioada 1945-1970 , alte 160 de mii – în 1971-1991 şi doar 50 de mii – în perioada 1991-2011. Totodată, 60% din toate clădirile sînt situate în capitală. Ministrul a ezitat să răspundă ce va fi după inventarierea locuinţelor. Funcţionarii nu privesc atît de departe. Marcel Răducan a menţionat doar că „din experienţa altor ţări, noi ştim că în cazul clădirilor avariate, cetăţenii sînt strămutaţi în alte locuinţe, pe perioada efectuării reparaţiei capitale. Dar, iniţial, noi vom obţine date pe toată ţara, iar apoi ne vom gîndi ce să facem”.

În aşteptarea unei catastrofe

Între timp, în republică există clădiri avariate. Iar tărăgănarea soluţionării acestei probleme ar putea duce la o catastrofă în cazul unor cataclisme. Numai la Chişinău, potrivit experţilor locali, cîteva zeci de blocuri cu multe etaje (aproape 50) nu pot fi exploatate. Totodată, unele dintre acestea au fost construite cu încălcarea normelor de securitate. Asemenea blocuri nu vor rezista unui cutremur.

Perfectarea paşaportului tehnic va necesita anumite cheltuieli, nemaivorbind despre reconstrucţie şi reparaţie. Bugetele locale nu vor putea face faţă acestor presiuni financiare. Cu toate că la Chişinău, situaţia este un pic mai bună, susţine viceprimarul Nistor Grozavu.

„Deocamdată nu putem spune ce sumă va fi necesară pentru inventarierea şi paşaportizarea în municipiu. A fost creat un grup special de lucru, care va preciza suma. Voi menţiona că aceste investigaţii vor avea loc concomitent cu recensămîntul populaţiei. În Chişinău a fost deja colectată o cantitate mare de informaţie, graţie Serviciului Cadastal şi direcţiilor de profil ale Primăriei. Totodată, avem o bază de date privind casele cu 4-5 etaje, creată în cadrul unei cercetări ştiinţifice în anii 2000. Informaţia despre alte case a fost acumulată în cadrul colectării datelor informaţiei grafice cadastrale privind numărul de etaje al clădirilor. Totodată, această bază de date nu este completă şi ea mai necesită unele corectări. În suburbii va fi mai greu. Însă noi vom suporta aceste cheltuieli”.

Experţii în domeniul construcţiilor susţin că cercetările în raza Chişinăului vor fi făcute din contul locuitorilor. Iar dacă în capitală vor fi încheiate contracte de deservire a blocului, atunci locatarii cu siguranţă vor achita acest serviciu. Experţii spun că firmele de gestionare sau SEL-urile nu sîtn obligate să colecteze bani de la proprietari. Legea permite utilizarea mijloacelor prevăzute la capitolul „reparaţii capitale ale casei” pentru perfectarea paşapoartelor tehnice. Dar vor merge la aceasta autorităţile locale?

Cîteva luni în urmă, ministrul adjunct al construcţiei, Anatolie Zolotcov, a declarat că „în lipsa mijloacelor financiare, acest program nu va fi realizat niciodată”. Potrivit estimărilor, la nivel naţional, este vorba de cîteva sute de milioane de lei. Dacă, totuşi, aceşti bani vor fi găsiţi, atunci apare altă întrebare – unde vor fi strămutaţi aceşti oameni cu toată averea lor pe perioada reconstrucţiei clădirilor? Legea nu prevede existenţa unui fond locativ pentru aceste scopuri.

Pe de altă parte, spun experţii, pînă cînd fondul locativ nu va „da ortul popii”, nu vor fi luate măsuri. Uzura fondului locativ de 50-70% - nu constituie o medie pe anii de construcţie, ci este o cifră aproximativă din cauza că nimeni nu ştie exact cînd a fost stabilită. Respectiv, alocînd 10 milioane, sau 100 – oricum aceşti bani vor fi furaţi – este un sac fără fund, la fel ca şi drumurile cu plombarea gropilor. Lipsa spiritului gospodăresc, iată problema noastră principală”.

Arhitecţii spun că „locuinţele avariate au constituit o problemă şi pe timpul sovietic şi a rămas şi acum. Dacă să fim sinceri, oricît nu am aloca pentru blocurile avariate, nu vom schimba situaţia, atîta timp cît nu se va schimba mentalitatea celui care, privatizînd apartamentul, trebuie să înţeleagă că el trebuie să-l întreţină. Iar astăzi acest lucru este cel mai impotrant. Mulţi cred că cineva va veni şi va face totul în locul lor”.

Din istoria fondului locativ

În prezent, domeniul de exploatare şi reconstrucţie a fondului locativ, practic, nu este controlat de stat. Înte timp, majoritatea caselor construite în anii 50-90 ale secolului XX deja sînt avariate. Unele dintre ele nu mai pot fi restabilite. Totodată, situaţia este agravată de faptul că actualul fond locativ periodic este supus unor factori negativi (cutremure, alunecări, inundaţii etc).

În Moldova sînt mai multe tipuri de clădiri. În prima categorie intră clădirile vechi cu 1-2 etaje, amplasate în special, în centrul oraşului. Termenul lor de exploatare în majoritatea cazurilor depăşeşte 100 de ani. Pereţii acestor edificii sînt construiţi din piatră, iar acoperişurile din lemn. Ele au supravieţuit mai multor cutremure, de aceea fundamentele acestora au fost afectate. Aceste clădiri au fost reparate, însă doar cosmetic, pentru a acoperi neajunsurile şi fisurile.

O altă categorie de edificii sînt cele construite în perioada postbelică, cu pînă la cinci etaje, cu fundamente din piatră şi acoperişuri din lemn. În afara deteriorărilor în urma cutremurelor, în aceste clădiri sînt uzate acoperişurile, ce vor trebui fortificate şi reconstruite.

A treia categorie – clădirile construite în anii 70-90 al secolului XX – blocuri în serie, înălţate din carcase din beton. Ele au suportat bine cutremurile.

Ultima categorie – clădirile moderne, din anii 1990. Atunci a fost sistată construcţia clădirilor din paneluri şi au început să fie înălţate blocuri monolit şi din piatră. Au intrat în vogă blocurile locative cu 12-18 etaje. Asemenea construcţii multietajate sînt înălţate din carcase din beton armat. Însă asemenea clădiri nu au fost testate în condiţii extreme.

Nota Noi.md

Potrivit Biroului Naţional de Statistică al Moldovei, la 1 ianuarie 2013, fondul locativ al ţării constituia 80 milioane 163,4 de mii de metri pătraţi, ceea ce constituie cu 0,4 % mai mult faţă de anul trecut.

În mediul urban, foncul locativ a constituit 31 milioane 77,5 mii de metri pătraţi (+ 0,7% pe an). În mediul rural - 49 milioane 85,9 mii de metri pătraţi (+ 0,17%).

Gradul de asigurare cu spaţiul locativ în medie pe un locuitor constituia la 1 ianuarie curent 22,5 m.p. (în meidul urban – 20,9 m.p, iar în cel rural– 23,7 m.p.), în creştere cu 0,1%. Totodată, potrivit legislaţiei, norma spaţiului locativ pentru o persoană constituie 9 m.p.

Din punct de vedere numeric, la începutul anului, fondul locativ era constituit dintr-un milion 316,8 mii de apartamente şi case, dintre care 548,7 de mii– în oraşe, iar 768,1 de mii – la sate. Dintre acestea, 10,5% constituie locuinţe cu o cameră, 32,3% - cu două, 36,2% - cu trei, iar 21% - cu patru şi mai multe camere.

Majoritatea locuinţelor se află în proprietate privată - 78,1 mil. m.p. (+0,5%). Suprafaţa locuinţelor sociale s-a redus timp de un an cu 3,6% - pînă la 1,95 mil. m.p. Totodată, 3,7 mii m.p. aparţin cetăţenilor străini.