Se vînd grădinţe. Ieftin. Dubios

Foto: realitatea.net

Olga Marcenco

În jurul grădinţelor din ţară se crează o situaţie stranie şi chiar revoltătoare. Mii de ocpii îşi aşteaptă rîndul la grădiniţe (cîte 500-800 de persoane în fiecare sector al capitalei), grupele sînt arhipline, iar însăşi grădinţiele sînt insuficiente. Între timp, businessmenii întreprinzători, cu sprijinul funcţionarilor, au început că vîndă instituţiile preşcolare. Astfel, recent a fost difuzată informaţia că personalul şi copiii din grădinţia nr.129 din sectorul Rîşcani urmează să evacueze instituţia. Cu peste 10 ani în urmă, această clădire a fost privatizată de o persoană fizică. După aceasta grădiniţa a fost vîndută de mai multe ori, în cele din urmă, Banca de Economii, prin judecată, a cerut eliberarea spaţiului şi pregătirea clădirii pentru vînzare în contul datoriilor ultimului proprietar – compania Alexus-Plus. Acum, toţi participanţii la conflict se pare că au acceptat o „înţelegere amiabilă”. Însă în această situaţie s-ar putea pomeni şi alte cîteva grădiniţe din capitală.

Încă un motiv pentru publicitate

Grădiniţa nr. 129 se află pe bulevardul Moscova. Ea este frecventată de 200 de micuţi. Încă în anul 2002 grădiniţa (care nu e municipală) a fost privatizată. Deja în anul 2003 a fost deja o tentativă de evacuare forţată a copiilor şi personalului. Însă apelul către preşedinte a sistat procesul. După aceasta au urmat ani de litigii, în rezultatul cărora, grădiniţa a fost transferată ba la balanţa municipalităţii, ba înapoi. Iar în păralel, clădirea de 15 m.p. a fost vîndută şi revîndută. „Ultimul care a procurat grădiniţa a fost un oarecare Vasile Mămăligă, proprietarul companiei Alexus-Plus, - a declarat la şedinţa operativă şeful cabinetului primarului general Lilian Carp. – Apoi aceasta a gajat clădirea la Banca de Economii, nu a putut întoarece creditul şi acum banca cere scoaterea clădirii la vînzare, iar copii trebuie să elibereze instituţia”.

Autorităţile locale spun că încearcă că soluţioneze situaţia. Acestea promis să conteste decizia în judecată vînzarea grădiniţei. Iar primarul general Dorin Chirtoacă a declarat că dacă primăria va pierde în instanţă, atunci va cumpăra grădiniţa. Însă în aceste declaraţii populiste nu cred nici angajaţii grădiniţei, nici cei de la primărie. Preţul problemei este de cel puţin 15 mil. lei, iar în condiţiile unui deficit bugetar municipal de aproape 200 de mil. de lei, primarul poate să nu găsească aceşti bani.

Totodată, dacă exista voinţă politică, autorităţile locale ar fi putut soluţiona problema cu instituţiile preşcolare din capitală. De exemplu, la Chişinîu sînt cîteva clădiri ale grădiniţelor, ce aparţin primăriei. Cîndva ele au fost date în arendă diferitelor organizaţii şi companii (total sau parţial), care şi-au amenajat acolo oficii. Termenul de arendă pentru unii dintre ei a expirat cu cîţiva ani în urmă. Iată aceşti arendaşi ar trebui rugaţi să părăsească încăperile. Un exemplu concret: grădiniţa nr.50 din centrul sectorului Rîşcani (lîngă memorial), grădiniţa nr.179 la Ciocana etc. Şi nu tebuie căutate mijloace bugetare, totul este perfect legal.

Însă autorităţile locale preferă să nu-şi amintească despre asta, dar în schimb „fac valuri” în jurul unor probleme, ce nu pot fi soluţionate, şi a unor procese ireversibile. Primăria capitalei pînă în prezent încă nu a efectuat o inventariere a grădiniţelor şi nu a elaborat un program municipal de dezvoltare a acestora în capitală. Potrivit legii, obiectele, ce se referă la domeniul învăţămîntului, nu pot fi transmise în proprietate privată. Însă în Moldova acest lucru nu este respectat. Primăria putea demult să sisteze procesul, instituind un moratoriu asupra privatizării instituţiilor preşcolare.

Cu pufuşor pe botişor

De menţionat că primarul general dă vina pe comunişti, care ar fi vîndut grădiniţele încă la începutul anilor 2000 şi îşi exprimă indignarea faţă de obrăznicia băncilor, care au văndut proprietatea gajată în contul datoriilor. Totodată, cu acordul lui, grădiniţele continuă să fie privatizate. Astfel, cîteva luni în urmă, consilierul municipal din partea PCRM, Victor Gurău, a declarat că autoritatea locală a permis în septembrie anul trecut privatizarea a cinci grădiniţe, amplasate în sectoarele Botanica, Centru şi Buiucani. Ele au fost vîndute Institutului Internaţional de Management IMI–NOVA, Liceului de limbi străine şi management, Liceului „Columna”. Totodată, oraşul a pierdut cel puţin 23 mil. de lei şi 9 ha de teren.

Adoptarea deciziei privind privatizarea este prerogativa exclusivă a consiliului municipal, a menţionat consilierul. Însă în acest caz, primăria s-a limitat la o dispoziţie care îndeplineşte decizia de judecată. Totodată, Victor Gurău menţionează că primăria nici nu încercat să conteste aceste decizii în instanţa superioară.

De menţionat că doar un singur agent economic a perfectat pînă la sfîrşit toate actele şi a achitat banii. Ceilalţi nu au achitat nimic, în pofida preţurilor simbolice stabilite de municipalitate.

Nu numai că le vînd, dar şi le ciopîrţesc

Autorităţile locale nu spun nici despre faptul că în Chişinău sînt grădiniţe, care treptat rămîn fără teren. Un exemplu elocvent este grădiniţa nr.211, amplasat în zona parcului din sectorul Ciocana. Pe teritoriul lui, la o distanţă mică de terenurile de joacă pentru copii, practic a fost finalizată construcţia unui bloc locativ. Ce va fi cînd în locul terenurilor pentru copii vor fi parcate automobilele locatarilor?

În anul 2003, terenul de pe str. Igor Vieru cu suprafaţa de 0,078 ha a fost transmis în arendă, printr-o decizie a primăriei, companiei Grand Lift, care avea atribuţie cu fostul sector Ciocana, iar acum cu liderul fracţiunii PL din consiliul municipal Ion Gabura.

Terenul a fost transmis în arendă pe un termen de cinci ani, pentru construcţia unui atelier de reparaţie a lifturilor. Se pare că în tot oraşul nu s-a găsit alt loc pentru acest atelier periculos decăt teritoriul grădiniţei. Apoi, după scandalul apărut la consiliu, proiectul s-a modificat pentru construcţia unui centru de agrement pentru copii. A fost ridicat fundamentul, o parte din primul nivel, a fost privatizat terenul. Iar în anul 2001, centrul de agrement pentru copii, construit conform documentelor, în proporţie de 25%, a fost vîndut companiei „Terracasa”, care la rîndul ei a obţinut autorizaţie pentru construcţia unui bloc locativ cu multe etaje.

Un alt exemplu. Primarul general, luînd apărarea bieţilor copii din grădiniţa nr.129, uită de alţii. Astfel, la şedinţa din ultima sesiune a consiliului municipal, pe ordinea de zi (care este coordonată cu Dorin Chirtoacă) a apărut o chiestiune conflictuală privind o altă grădiniţă. Este vorba despre instituţia preşcolară nr.20 de pe str. Vasile Lupu. Chiar lîngă gardul grădinţiei au fost construite case private. Unul dintre proprietari spune că nu are suficient teren pentru calea de acces către casa sa. De cîteva ori, proprietarii caselor au încercat să mute gardul grădiniţiei şi să facă drum, au tăiat şi nişte copaci seculari. Însă opinia publică i-a împiedicat. Pentru a legaliza această situaţie, proiectul a ajuns la Consiliul Municipal. Din fericire, consilierii au avut raţiune şi au respins acest proiect.

Criza cadrelor

Între timp, se coace o altă criză – lipsa angajaţilor. În cele 156 de grădiniţe ce activează în prezent, potrivit şefului direcţiei încăţămînt, tineret şi sport, Tatiana Nagnibeda-Terdohleb, sînt 28 de locuri vacante pentru lucrătorii medicali, 176 – pentru educatori. De asemenea, există un deficit la posturile de dădacă.

În ultimii patru ani, în grădiniţele ce activează au fost deschise 200 de grupe, au fost create 6 mii de locuri. Totodată, la începutul anului, autorităţile locale au promis că trei grădiniţe din Chişinău, care au fost închise o perioadă îndelungată, îşi vor relua activitatea pînă la sfîrşitul anului curent. Este vorba despre grădiniţa nr. 137 de pe lîndă Liceul Teoretic „Ştefan cel Mare” din sectorul Rîşcani, grădiniţa de pe lîngă gimnaziul nr.7 de pe str. Mileşti din sectorul Centru şi grădiniţa din comuna Codru.

Potrivit consilierilor municipali, criza în domeniul învăţămîntului preşcolar poate fi soluţionată în prezent doar în cooperare cu agenţii economici. Bugetul municipal nu va putea suporta asemenea cheltuieli. Învăţămîntului şi aşa îi revin cele mai multe resurse bugetare. „La Chişinău există o cerere la servicii calitative, părinţii sînt gata să plătească mai mult pentru o educaţie de calitate, de aceea, municipalitatea trebuie să elaboreze reguli clare şi să atragă agenţii economici”.

P.S. Din cauza suprasolicitării grădiniţelor deja apar probleme. Tot mai des, apar cazuri de intoxicaţie a copiilor. Astfel, recent, cîţiva micuţi de la grădiniţa nr.160 au ajuns la spital, după ce s-au infectat cu rotavirus. Grădiniţa a fost închisă temporar. Potrivit Centrului de sănătate publică, la grădiniţă au fost depistate încălcări ale normelor sanitare şi igienice, care au fost admise, în special, din cauza aglomerării.