Rai pentru judecători: De la salariu pînă la pensie

Foto: alba24.ro

Victor SURUGIU

Judecătorii au aşteptat aproape trei ani majorarea promisă la salarii. Printre primii care au lansat această iniţiativă a fost Alexandru Tănase, pe cînd era ministru al justiţiei, la scurt timp de la venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană. Potrivit lui, în anul 2012, salariul minim al judecătoriilor trebuia să constituie 10-12 mii de lei. Însă, invocînd lipsa susţinerii politice, Tănase nu şi-a îndeplinit promisiunea. Ideea a fost moştenită de actuala conducere a Ministerului Justiţiei şi a Curţii Supreme de Justiţie şi a fost materializată în iniţiativa legislativă a preşedintelui Timofti – fostul preşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii.

Nu mai rău ca în Europa

Şi iată a sosit momentul mult aşteptat de „slujitorii lui Themis”: cabinetul de miniştri nu numai că a aprobat noile salarii, dar şi le-a promis judecătorilor sporuri la pensii. Se pare că justiţia este unul dintre puţinele domenii pentru care integrarea europeană cu ajutorul bancnotelor capătă contururi tot mai reale. La stabilirea cuantumului noilor salarii, reformatorii au urmat prescripţiile europenilor. Potrivit recomandărilor Consiliului miniştrilor al Consiliului Europei, salariul minim al unui judecător nu trebuie să fie mai mic de trei salarii medii pe economie (în anul 2013, acest indicator în Moldova constituie 3850). Totodată, suma maximă este limitată de 5 salarii medii.

Cei de la Strasbourg au reieşit din nivelul de trai în ţară, iar un judecător din Moldova sau Ucraina nu va primi acelaşi salariu ca al colegilor săi din Germania, Franţia sau Marea Britanie. Se consideră că un asemenea venit le poate asigura slujitorilor lui Themis un trai decent. Noile reguli prevăd pentru judecătorii din primele instanţe un salariu de 10 mii de lei, ai celor de nivelul doi – cel puţin 12 mii de lei, iar pentru cei de la Curtea Supremă de Justiţie – circa 15-18 mii de lei.

„Salariul judecătorului va depinde de nivelul instanţei judidicare, unde lucrează, dar şi de stagiul de muncă, - a precizat pentru portalul nostru surse din cadrul direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei. – Astfel, salariul de funcţie al judecătorului în instanţele de nivelul întîi va varia de la 3 pînă la 3,5 salarii medii pe economie – în funcţie de stagiul de muncă. Salariul la curţile de apel va constitui pînă la 4,3 salarii medii, iar judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţiei şi Curtea Constituţională vor primi echivalentul a cinci salarii medii pe economie”.

Potrivit Ministerului Justiţiei, în prezent, salariul tariar al unui judecător de rînd constituie 4200 de lei, la Curtea de Apel – 5200 de lei şi la Curtea Supremă de Justiţie – 6 mii de lei. Un asemenea salt a mărimii lefurilor se explică prin faptul că susţinerea justiţiei este una dintre priorităţi. Reformatorii consideră că după majorarea salariilor, vor apărea şi schimbări reale în acest domeniu. Totodată, la elaborarea noilor principii de salarizare nu s-a ţinut cont de realitatea din Moldova, inclusiv de salariile mizere ale unor categorii de bugetari.

Investiţii suplimentare

Potrivit experţilor, reforma sistemului judecătoresc este o povară grea pentru bugetul ţării. În afară de creşterea lefurilor mai sînt prevăzute şi investiţii pentru organizarea procesului judiciar. Astfel, recent a fost modificată structura secretariatului instanţelor judecătoreşti, din care fac parte în prezent două subdiviziuni: serviciul secretariatului judiciar şi serviciul administrativ

În toate judecătoriile au fost introduse posturile de asistenţi judiciari, în funcţiile cărora intră: organizarea şedinţelor, elaborarea proiectelor actelor procesuale, publicarea deciziilor pe Internet şi alte acţiuni. Dacă majoritatea judecătorilor pot conta doar pe un asistent, atunci fiecărui judecător al Curţii Supreme de Justiţiei i se cuvine trei asistenţi. Pentru 33 de judecători ai acestei instanţe, către începutul anului 2014 vor lucra 99 de asistenţi.

Totodată, începînd cu anul curent, Legea cu privire la organizara judecătorească stabileşte 504 funcţii de judecător în Moldova, cu aproximativ 10% mai mult ca înainte. Cu Uniunea European şi alţi parteneri de dezvoltare a fost discutată posibiliatea schitării, în afara salariilor din buget, pe parcursul următorilor ani, şi a altor plăţi lunare din fondurile UE. Însă o înţelegere de finanţare în acest sens nu a fost obţinută nici cu instituţiile UE, nici cu cele din SUA. Deci, această parte a reformei în justiţiei va fi implementată din contul contribuabililor.

Principalul argument, invocat la promovarea ideii de majorare a salariilor judecătorilor şi altor investiţii financiare în sistemul judiciar, era lupta cu corupţia. Reformatorii sînt convinşi: dacă judecătorul va primi un salariu, ce îi va oferi un trai decent, atunci el nu va mai lua mită.

Încă un argument – sporirea continuă a volumul de lucru. Anual, un judecător examinează în medie 600 de cazuri, iar concomitent el poate avea pe rol peste 100 de procese. În medie, în examinarea unui slujitor al lui Thenis se află circa 70 de cazuri. La un asemenea volum, salariul mic, în opinia autorităţilor, sporeşte riscul de răspîndire a corupţiei.

”Aşteptaţi pînă la alegeri!”

Acţiunile hotărîte ale autorităţilor au provocat nemulţumirea cetăţenilor de rînd, în special, a pedagogilor, medicilor şi altor angajaţi ai sferei bugetare, salariul cărora poate fi cu greu considerat decent. Cîteva zile în urmă, preşedintele Nicolae Timofti a chemat oamenii să manifeste răbdare şi înţelegere, lansînd o nouă promisiune: pensiile şi salariile în Moldova vor fi majorate pînă la alegerile parlamentare. Potrivit şefului statului, primii în această listă se află medicii şi profesorii, salariile cărora urmează a fi majorate în timpul apropiat.

Trebuie de menţionat că unii miniştri nu au văzut cu ochi buni adoptarea proiectului de lege, deşi au votat „pentru”. În special, ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei Valentina Buliga a menţinat că îi vine greu să susţină majorarea lefurilor judecătorilor pe fundalul salariilor mici ale oamenilor simpli. Însă înţelegerile la nivel politic nu au lăsat opţiuni de ales şi proiectul de lege a fost aprobat.

„Pe fundalul situaţiei generale din ţară această majorare mai degrabă compromite autorităţile, decît îi oferă bonusuri, - menţionează unul dintre experţii noştri. – În ultimul timp, situaţia din justiţi nu s-a ameliorat, corpul magistraţilor mai au probleme la capitolul respectării Codului de etică. Sînt multe plîngeri ce se referă la activitatea judecătorilor – aproximativ 2000 pe an. Unii dintre ei, prin acţiunile lor discreditează întregul sistem şi subminează autoritatea puterii judecătoreşti.

E suficient să ne amintim despre vilele de milioane, terenurile şi automobilele, folosite de unii judecători din capitală, dar care sînt înregistrate pe numele rudelor sau apropiaţilor. Ei au devenit proprietari ai unor imobile scumpe, în pofida salariilor modeste, iar necorespunderea nivelului lor actual de trai cu veniturile oficiale nu va fi luată în considerare la majorarea salariilor”.

Sporuri la pensii

Slujitorii lu Themis mai beneficiază şi de garanţii sociale de invidiat. Judecătrii care s-au concediat din proprie iniţiativă sau care au atins vîrsta limită pentru sistemul judiciar primesc o indemnizaţie unică. Mărimea acesteia se calculează reieşind din salariul mediu pentru fiecare an deplin lucrat în sistemul judiciar. Totodată, judecătorul care pleacă în demisie de onoare are dreptul la pensie de vîrstă sau la întreţinere lunară pe viaţă, calculată în funcţie de salariul mediu tarifar şi indexată. De exemplu, cu un stagiu de muncă de cel puţin 20 de ani, mărimea salariilor medii constituie 80%, iar peste 40 de ani – 100 din salariul mediu.

În perspectvă, judecătorii, care au trecut de 50 de ani, vor avea două opţiuni: să iasă la pensie sau să lucreze pînă la 65 de ani. Spre deosebire de actuala practică, în cel de-a doilea caz, ei vor putea primi doar salariul. Însă după majorarea acestuia acest fapt constituie mai degrabă un avantaj.

Totodată, modificările precizează condiţiile în care judecătorii vor putea ieşi la pensie. De exemplu, un judecător în vîrstă de 50 de ani, cu un stagiu de muncă de cel puţin 20 de ani, inclusiv cel puţin 12,5 ani în funcţie de judecător, poate beneicia de o pensie în valoare de 55% din toate plăţile lunare asigurate la ultimul loc de muncă. Iar pentru fiecare an ce depăşeşte stagiul de 20 de ani, magistratul mai are dreptul la 3% din suma plăţilor lunare asigurate în funcţie de judecător. Totodată, mărimea maximă nu poate depăşi 80% din această sumă.

Judecătorii care deja au ieşit la pensie, dar continuă să-şi exercite funcţia, vor primi o pensie ce li se cuvine în ziua intrării în vigoare a noii legi. În cazul demisionării, demiterii din funcţie la împlinirea vîrstei-limită sau în legătură cu cererea depusă, pensia lor va fi recalculată în funcţie de suma plăţilor lunare asigurate la ziua depunerii cererii.