Gunoiul se transformă în bani în alte ţări, iar la noi oamenii îl aruncă pe unde apucă. "Suntem în mizerie, până la streşină"

Foto: publika.md

Moldova este în topul celor mai poluate ţări din Europa. Obiceiul de a arunca gunoiul la marginea satului sau pe malul apei merge mână-n mână cu refuzul de a accepta că salubrizarea este un serviciu ce trebuie plătit. Oamenii spun că aşa au făcut mereu şi că n-a murit nimeni din asta. Dar uită că acum o sută de ani, bunicii lor nu spălau cu detergent şi nu ţineau mâncarea în cutii de plastic.

Hectare întregi de pământ pline cu grămezi de gunoi, din care vântul alege pungile de plastic şi le împrăştie pe ogoare, prin vii şi livezi. Aproape nu e sat în Moldova unde să nu vezi aşa ceva. Iar la Gura-Bâcului nu este o excepţie.

"În loc să avem o zonă de odihnă, noi aici avem o bombă ecologică. Vă închipuiţi ce e aici? Câtă mizerie şi câini vagabonzi sunt?. Conform legislaţiei, omul care aruncă gunoiul într-un loc neautorizat trebuie să fie amendat, însă pentru a-l amenda, omului trebuie să-i dai mai întâi o alternativă", a declarat Victor Şipitca, consilier în Gura-Bâcului.

De fapt, autorităţile locale au negociat cu o firmă să-i dea aviz de exploatare a pietrişului, în schimbul amenajării unei rampe de gunoi.

"Aceasta trebuia să fie gunoiştea autorizată", a precizat Victor Şipitca.

În mod normal, până la groapa de gunoi trebuia construit şi un drum de acces. Însă bugetul local este prea sărac pentru aşa ceva.

Prin urmare, bunele intenţii n-au fost de ajuns, iar la Gura-Bâcului fiecare aruncă resturile pe unde apucă.

O variantă ar fi atragerea unor investitori străini. Mark Zweig este reprezentantul unei firme de salubritate din Austria. În 2008, a lansat un proiect-pilot în oraşul Ungheni. Problema principală este că legea nu obligă cetăţenii să aibă contract de evacuarea deşeurilor menajere.

"E foarte complicat să convingi oamenii aici, în Republica Moldova, să achite pentru servicii de salubrizare", a declarat Mark Zweig.

În restul lumii, gunoiul se transformă în bani. De exemplu, aceste 40 de tone de plastic, în loc să zacă pe coclauri 70 de ani ca să se descompună, vor fi vândute contra 10.000 de euro.

"Hârtia, din păcate, am exportat-o săptămâna trecută, nu este în stoc acum. De fapt, şi plasticul merge la export în România, iar cartonul şi hârtia în Ungaria", a precizat Mark Zweig.

Ministrul Mediului recunoaşte că actualul management al deşeurilor, dacă îi putem spune aşa, este falimentar.

"Suntem în gunoi, până la streşină. Aceasta este în sarcina tuturor ministerelor. Ori dacă această sarcină nu o văd toate ministerele, Ministerul Mediului, de unul singur, nu va reuşi niciodată", a afirmat ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru.